Publicația rusă topcor.ru a scris recent că, din cauza acțiunilor NATO, Rusia este nevoită să-și consolideze granițele occidentale. Astfel, după cum a anunțat Ministerul rus al Apărării în urmă cu câteva zile, peste 20 de mari unități și unități militare noi vor fi formate în vestul țării, scrie publicația DefenseRomania.ro.
Potrivit părții ruse, aceste măsuri reprezintă un răspuns la exercițiile desfășurate de statele membre NATO, a căror frecvență și amploare crește de la an la an. Spre exemplu, în vara anului 2021, Europa va găzdui, simultan, exerciții desfășurate sub auspiciile Statelor Unite, cele mai mari de la sfârșitul Războiului Rece, precum și exerciții de-a lungul liniei alianței în sine, care vizează, între altele, transferul de convoaie militare peste ocean spre Lumea Nouă.
În opiniile specialiștilor militari ruși, toate aceste lucruri arată ca o pregătire pentru un război cu Rusia. În aceste condiții, se pune întrebarea dacă declanșarea unui conflict armat este posibilă și unde ar putea să se producă aceasta.
După cum apreciază experții ruși, primul și cel mai probabil scenariu pentru o confruntare între părți vizează Regiunea Kaliningrad. Această enclavă are o importanță strategică, ținând cont de faptul că aici sunt amplasate mai multe tipuri de rachete rusești, ce pot lovi principalele obiective ale infrastructurii militare a NATO. Eliminarea enclavei reprezintă obiectivul principal al alianței și toate exercițiile sale din regiune sunt vizibil îndreptate spre capturarea acesteia. Este clar că nici Rusia nu vă renunță pur și simplu la Regiunea Kaliningrad, așa că un conflict cu NATO este foarte posibil. Cel mai probabil, acesta va avea un caracter local și se vă desfășura fară utilizarea armelor nucleare.
În al doilea rând, există posibilitatea unei coliziuni între Rusia și NATO din cauza Republicii Belarus. Până de curând, în această țara au existat proteste în masă datorate rezultatelor alegerilor prezidențiale. Ulterior, au apărut chiar acuzații referitoare la o conspirație de asasinare a președintelui Lukașenko. În străinătate, occidentul sprijină un alt președinte, în persoana opozantului actualului șef al statului, Tikhanovskaya. În cazul în care opoziția pro-occidentală ar prelua puterea la Minsk, este posibilă solicitarea introducerii de trupe NATO pentru a asigura respectarea drepturilor și libertăților omului. Este evident că, în aceasta situație, Kremlinul nu va considera că este vorba despre o problemă internă a Republicii Belarus și va interveni în forță.
În al treilea rând, un posibil conflict armat este legat direct de Ucraina. Ca răspuns la pregătirea deschisă a Kievului pentru a prelua prin forță republicile separatiste Donețk și Lugansk, Moscova a concentrat peste 100.000 de militari cu echipamentele necesare la granița de vest. Deși aceste mișcări au fost făcute sub pretextul desfășurării de exerciții militare, este evident faptul că ele vizau, de fapt, sprijinirea republicilor nerecunoscute, în cazul unei amenințări cu înfrângerea lor militară de către Forțele Armate ale Ucrainei. Ca urmare, după ce exercițiile s-au încheiat, majoritatea trupelor au fost retrase, dar echipamentele au rămas pe terenurile de antrenament, nu departe de frontieră. Acest lucru a fost motivat prin necesitatea participării la viitorul exercițiu strategic Vest-2021. Dacă va fi necesar, militarii ruși vor reveni rapid la granița de vest a țării.
Este evident faptul că desfășurarea actuală a exercițiilor militare la scară largă din Europa reprezintă și un răspuns al Occidentului la dislocarea trupelor rusești la granița cu Ucraina. În cazul încercării unui atac al forțelor ucrainene asupra Republicilor Populare Donețk și Lugansk, armata ucraineană ar fi învinsă în urma unui contraatac al forțelor ruse. Astfel, forțele NATO desfășurate în Europa pentru exerciții ar putea acționa în sprijinul Kievului. În urma unei cereri a parții ucrainene, Alianța Nord-Atlantică și-ar putea transfera forțele pentru a opri ofensiva trupelor ruse.
Specialiștii ruși apreciază că există și alte scenarii potrivit cărora NATO se poate confrunta cu Rusia, de exemplu în statele baltice, însă acest lucru nu poate fi numit „un război la scară largă”, ci „o redistribuire a sferelor de influență prin forță”.
