Proiectele pe care România le-a trecut în PNRR-ul său au de-a face mai degrabă cu investiții specifice secolului trecut – și nici nu poate fi altfel: viitoarea economie, pentru care proiectul european al PNRR vrea să fie temelie, nu poate funcționa fără infrastructură de transport, digitală sau administrativă elementară, scrie Curs de guvernare.
Pentru a vedea, însă, la ce fel de economie se referă proiectul european, să studiem cum arată PNRR-urile primelor 4 economii ale UE – Germania, Franța, Italia și Spania: în ele se observă încotro merg lucrurile.
O primă analiză a think-tank-ului Bruegel arată că planurile celor patru grei ai Uniunii reflectă priorități destul de diferite: Germania, cu toții ”sacii-n căruță” în materie de dezvoltare, cheltuie masiv în digitalizare, în vreme ce Franța insistă cu politicile sociale și de mediu. Italia și Spania își continuă tradițiile revoluționare, de această dată verde în Italia și industrială în Spania.
Acesta e contextul în care principala miză a planului românesc este construcția de infrastructură rutieră.
Proiectele pe care România le-a trecut în PNRR-ul său au de-a face mai degrabă cu investiții specifice secolului trecut – și nici nu poate fi altfel: viitoarea economie, pentru care proiectul european al PNRR vrea să fie temelie, nu poate funcționa fără infrastructură de transport, digitală sau administrativă elementară.
Pentru a vedea, însă, la ce fel de economie se referă proiectul european, să studiem cum arată PNRR-urile primelor 4 economii ale UE – Germania, Franța, Italia și Spania: în ele se observă încotro merg lucrurile.
O primă analiză a think-tank-ului Bruegel arată că planurile celor patru grei ai Uniunii reflectă priorități destul de diferite:Germania, cu toții „sacii-n căruță” în materie de dezvoltare, cheltuie masiv în digitalizare, în vreme ce Franța insistă cu politicile sociale și de mediu. Italia și Spania își continuă tradițiile revoluționare, de această dată verde în Italia și industrială în Spania.
Acesta e contextul în care principala miză a planului românesc este construcția de infrastructură rutieră.
Germania intenționează să cheltuiască mai mult de jumătate din banii pe care i-ar putea primi de la UE pentru digitalizare, în timp ce celelalte trei țări vor cheltui un sfert, sau mai puțin. În ceea ce privește valorile în euro care urmează să fie cheltuite pentru prioritățile digitale, Italia intenționează să cheltuiască cel mai mult la 42 miliarde euro, urmată de Spania (16 miliarde euro), Germania (15 miliarde euro) și Franța (10 miliarde euro).
Articolul integral – AICI.
Este o realitate ce nu poate fi ignorata de nimeni si din acest unic motiv si UE va permite reconstructia Romaniei pornind de undeva de jos .Romania are insa si un mare noroc . Nu avem nici autostrazi , nici cai ferate performante , nici sisteme de irigatii bine puse la punct , nici multe altele , dar avem o sansa numita – modernizare– ce va cuprinde , pe mai toate domeniile acceptate din PNNR,implementarea unor tehnologii de ultima ora .Asadar avem norocul de a avea totul nou realizat cu tehnologii de virf intr-un timp foarte scurt .