<< Acum câțiva ani, analiștii de informații au observat camerele CCTV conectate la internet din Taiwan și Coreea de Sud comunicând în mod inexplicabil cu părți vitale ale rețelei electrice din India. Această conexiune ciudată s-a dovedit a fi o rută deliberat ocolită prin care spionii chinezi comunicau cu malware-ul pe care îl ascunseseră anterior adânc în zone cruciale ale rețelei indiene (probabil pentru a permite sabotaje viitoare). Analiștii au observat acest lucru întrucât scanează internetul în căutarea nodurilor de „comandă și control” (C2) – cum ar fi camerele – pe care hackerii le folosesc ca trepte către victimele lor >>, scrie The Economist.
<< Atacul nu a fost dezvăluit de o agenție de informații indiană sau occidentală, ci de Recorded Future, o firmă din Somerville, Massachusetts. Șeful acesteia, Christopher Ahlberg, susține că firma are cunoștințe despre mai multe noduri C2 decât oricine din lume. „Folosim asta pentru a dejuca în mod constant operațiunile de informații chineze și rusești”. De asemenea, are miliarde de detalii de autentificare furate, găsite pe dark web (o parte greu accesibilă a internetului) și colectează zilnic milioane de imagini. „Cunoaștem fiecare companie britanică, fiecare companie chineză, fiecare companie indiană”, spune dl. Ahlberg. Recorded Future are 1.700 de clienți în 75 de țări, inclusiv 47 de guverne.
Intruziunea chineză și descoperirea acesteia au fost un microcosmos al informațiilor moderne. Internetul și dispozitivele conectate la acesta sunt peste tot, oferind numeroase oportunități pentru supraveghere, capcane și operațiuni sub acoperire. Entitățile care îl monitorizează și acționează pe baza acestuia sunt adesea firme private, nu agenții guvernamentale.
Ceea ce este posibil online, însă, nu rămâne online. Camerele din Taiwan și Coreea de Sud se numărau printre cele peste 1 miliard instalate la nivel global, parte a unei rețele în creștere rapidă de supraveghere tehnică, fenomen care a făcut viața mai dificilă pentru ofițerii de informații și agenții pe care aceștia trebuie să îi recruteze.
Serviciile de informații își petrec timpul obținând secretele altora, protejându-și propriile secrete și angajându-se în activități sub acoperire pe care alte ramuri ale guvernului ar prefera să le nege: clădirea influenței, menținerea contactelor secrete cu grupuri teroriste, perturbarea comploturilor sau asasinarea dușmanilor. În aceste scopuri, tehnologia este esențială deja de peste un secol. Pe măsură ce lumea a trecut de la curieri la telegraf și radio, scrie Michael Warner, fost istoric al CIA, informațiile au devenit „mecanizate și industrializate”. De asemenea, au devenit un consumator al celor mai avansate tehnologii disponibile.
Primul calculator programabil, Colossus, a fost dezvoltat pentru a sparge codurile naziste. Apariția sateliților-spion a dezvăluit suprafața Pământului. Tehnologia de ultimă generație, cum ar fi tranzistorii miniaturali și cerneala secretă derivată din industria emergentă a materialelor plastice, a schimbat modul în care se făcea culegerea de informații din sursă umană (HUMINT). Toate aceste tendințe au fost cele mai notabile în cea mai mare superputere tehnologică a lumii: America.
Apoi, la fel ca acum, o parte din acea tehnologie provenea din afara lumii spionilor. Când CIA a organizat unul dintre primele simpozioane pe teme de inteligență artificială, în 1983, la Langley, Virginia, a inclus și o expoziție în cadrul căreia industria putea să-și prezinte produsele. Dar tehnologiile emblematice – supercalculatoare, avioane de spionaj, sateliții Corona – erau proiecte de elită, folosite în principal pentru a spiona o lume care nu avea acea tehnologie și erau în mod inerent legate de stat, datorită scării și costurilor lor.
Ceea ce este diferit astăzi este că tehnologia digitală a pătruns în fiecare colț al vieții. Acum există 8,5 miliarde de smartphone-uri la nivel mondial, parte a unei revoluții în microelectronică în care a scăzut dramatic costul camerelor, microfoanelor, receptoarelor GPS și altor senzori. Pe măsură ce penetrarea internetului la nivel global a crescut de la 35% în 2013 la 67% în 2023, acești senzori – din telefoane, computere, mașini și televizoare – au fost interconectați, creând fabrici de informații în fiecare buzunar, pe fiecare stradă. Algoritmii și puterea de calcul necesare pentru a înțelege torentul de date au devenit exponențial mai capabili și mai eficienți.
Asta a schimbat lucrurile de care se preocupă spionii. Serviciile de informații nu sunt doar însărcinate cu monitorizarea tehnologiei rivalilor lor – construiește un rival un model AI mare în secret? – dar și cu influențarea modului în care este utilizată. Serviciile de securitate occidentale sunt îngrijorate că influența chineză asupra produselor conectate la internet, de la TikTok la routere și mașini autonome, ar putea deveni instrumente pentru colectarea de date, amestec politic sau sabotaj în timp de război. Agențiile de informații prin semnale (SIGINT) s-au aflat în fruntea dezbaterilor publice legate de Huawei, un gigant chinez de telecomunicații, anume dacă ar trebui interzisă implicarea sa în furnizarea de părți esențiale ale infrastructurii occidentale.
Pe lângă schimbarea a ceea ce poate fi spionat, tehnologia schimbă și modul în care lucrează spionii. Unele lucruri sunt mai ușoare. În războiul rece, operațiunile sub acoperire – sau „măsurile active”, în limbajul KGB – necesitau infrastructură elaborată și costisitoare, notează Thomas Rid de la Universitatea Johns Hopkins. Operațiunile paramilitare ale CIA necesitau echipamente militare care să facă posibilă negarea (arme vechi sovietice), companii de fațadă (companii aeriene false) și disponibilitatea de a risca vieți americane. Operațiunile virtuale – cum ar fi țintirea recentă de către Rusia a sistemelor de control industrial din rețelele de energie și apă din America și Europa – sunt mai ieftine, mai ușoare și mai sigure. „Operațiunile de tipul computer network au o tentație intrinsecă de a face acțiunile sub acoperire mai distructive, mai agresive și de a devia de la subversiune la sabotaj”, spune domnul Rid.
Acum mă vezi
Alte operațiuni au devenit însă mai dificile. Răspândirea criptării end-to-end a complicat SIGINT. Creșterea „supravegherii tehnice ubicue” (UTS) a făcut mai dificilă ascunderea identităților ofițerilor de informații, călătoria acestora sub pseudonim și întâlnirea cu agenți fără a fi prinși. Această supraveghere este mai puternică, mai răspândită și mai ostilă: China a exportat tehnologie de supraveghere la nivel mondial.
Acestea nu sunt doar jocuri misterioase de spion contra spion. Invazia Hamas din Israel, produsă pe 7 octombrie, a dezvăluit consecințele unui eșec de intelligence. Într-o lume în care războiul între marile puteri devine tot mai proeminent, informațiile bune pot ajuta la obținerea stabilității. În războiul rece, NATO dorea ca SIGINT-ul Pactului de la Varșovia să fie „decent sau bun”, notează John Ferris în istoria sa autorizată a GCHQ, agenția de SIGINT a Marii Britanii, deoarece ajuta la descurajare.
Această rubrică, Technology Quarterly, analizează modul în care UTS, avalanșa de date și progresele în AI ating fiecare ramură a artei spionajului, de la analiștii geospațiali, care trebuie să parcurgă o grămadă în continuă creștere de imagini satelitare până la agențiile de SIGINT, care trebuie să intercepteze comunicațiile într-o lume în mare parte criptată. Dar totul începe cu pelerine, pumnale și oamenii care le mânuiesc. >>
Economie ciuruită: Cursa globală a înarmării amenință Rusia cu ruina
