O scurgere de informații dezvăluie motivul care a provocat Armenia să renunțe la o alianță militară cu Moscova, dându-i o lovitură lui Vladimir Putin, scrie POLITICO.
Belarus a livrat arme avansate dușmanului de moarte al Armeniei, deși ambele țări erau aliate într-un pact internațional de apărare condus de Rusia, potrivit unor documente scurse, consultate de POLITICO.
Documentele secrete aruncă o nouă lumină asupra deciziei Armeniei de săptămâna aceasta de a anunța că va părăsi alianța militară, o turnură dramatică care va slăbi autoritatea președintelui rus Vladimir Putin în relația cu fostele națiuni sovietice.
Armenia este acum pe punctul unei înclinări istorice spre Occident, privind din ce în ce mai mult spre Europa și NATO pentru protecție, după decenii în care fosta republică sovietică s-a bazat pe Moscova.
Armenia a fost multă vreme împotmolită într-un conflict acerb cu Azerbaidjanul în regiunea Caucazului de Sud, la intersecția strategică dintre Asia și Europa, conflict care a degenerat adesea în război la scară largă.
Decizia Belarusului – un aliat de nădejde al Rusiei – de a furniza echipamente militare avansate Azerbaidjanului între 2018 și 2022, dându-i acestuia avantajul într-o serie de războaie cu rivalul său de lungă durată, este considerată o trădare amară de către Armenia.
Atât Belarus, cât și Armenia sunt membre ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), o alianță militară post-sovietică condusă de Moscova și formată în 2002. Teoretic, membrii sunt obligați să se apere reciproc dacă sunt atacați.
Miercuri, prim-ministrul armean Nikol Pașinian a anunțat că guvernul său va începe procesul de retragere din bloc, susținând că membrii acestuia „nu își îndeplinesc obligațiile contractuale, ci plănuiesc un război împotriva noastră împreună cu Azerbaidjanul”.
Acum, peste o duzină de scrisori, note diplomatice, facturi de vânzare și documente de export consultate de POLITICO arată că Belarus a ajutat în mod activ forțele armate ale Azerbaidjanului între 2018 și 2022, când tensiunile cu Armenia au atins un nivel maxim. Serviciile oferite au inclus modernizarea echipamentelor de artilerie mai vechi și furnizarea de noi echipamente folosite pentru războiul electronic și sisteme de drone.
Documentele includ scrisori de la agenția de stat belarusă de export de armament către propriile firme militar-industriale referitoare la comenzi de echipamente de țintire a artileriei de ultimă generație pentru Azerbaidjan, precum și o corespondență între cele două state care aprobă achiziționarea de stații mobile de război antidronă Groza-S pentru forțele armate ale Azerbaidjanului.
Nici guvernul azer și nici cel belarus nu au răspuns la solicitările de comentarii.
„Cu prieteni ca aceștia”
Artileria și dronele au fost utilizate pe scară largă în luptele dintre forțele azere și armene în ultimii ani, inclusiv în timpul războiului din 2020 dintre cele două părți din cauza regiunii separatiste Nagorno-Karabah. O ofensivă azeră din septembrie anul trecut a pus capăt independenței de facto a regiunii și a provocat un exod în masă al celor 100.000 de locuitori armeni.
Una dintre notele diplomatice consultate de POLITICO spunea că întreprinderile belaruse joacă un rol activ „în restaurarea teritoriilor ocupate de Azerbaidjan, precum și în exportul de bunuri și servicii belaruse” în această țară.
Forțele azere au lansat, de asemenea, incursiuni pe teritoriul Republicii Armenia în septembrie 2022, capturând înălțimi strategice cheie. Armenia a cerut sprijinul OTSC la momentul respectiv, dar ulterior a acuzat blocul că nu și-a onorat angajamentele după ce acesta s-a oferit doar să trimită o delegație de anchetă. De atunci, Pașinian, liderul Armeniei, a ajuns la un acord pentru extinderea unei misiuni de monitorizare a UE la granița tensionată dintre cele două foste republici sovietice și a invitat trupele americane pentru exerciții de antrenament comune.
Eduard Arakelian, analist militar la Centrul Regional pentru Democrație și Securitate din Erevan, a remarcat că documentele care au făcut obiectul scurgerii de informații se refereau la echipamente folosite de Azerbaidjan în războaiele recente, atât în Nagorno-Karabah, cât și împotriva Republicii Armenia.
„Acest echipament a fost folosit cu efect devastator împotriva trupelor armene și a fost furnizat de o țară care se presupune că este un aliat al Armeniei”, a declarat el. „În termeni formali, este o încălcare completă a alianței OTSC, dar, în practică, am știut întotdeauna că blocul a fost mai mult de partea Azerbaidjanului.”
În ciuda faptului că, pe hârtie, este un aliat al Armeniei, președintele belarus Alexander Lukașenko l-a descris anterior pe președintele azer Ilham Aliev ca fiind „omul nostru” și a declarat că ar fi „greșit” ca OTSC să i se opună. La rândul său, Aliev a declarat în 2022 că „avem mai mulți prieteni în OTSC decât Armenia”.
Cu toate acestea, potrivit experților, este puțin probabil ca Belarus – unul dintre cei mai apropiați aliați ai Moscovei – să acționeze fără sprijinul tacit al Kremlinului însuși. „Acest lucru arată cu adevărat că, cu prieteni precum Vladimir Putin, nu mai ai nevoie de dușmani”, a declarat Ivana Stradner, cercetător la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor.
„Este ridicol să credem că aceste transferuri ar fi putut avea loc fără știrea Moscovei și că Rusia nu le-ar fi putut opri dacă ar fi vrut”, a adăugat ea. „Nu există loialitate atunci când vine vorba de Moscova – este vorba despre păstrarea propriei lor securități, chiar dacă în detrimentul propriilor aliați”.
Belarus l-a convocat joi pe ambasadorul Armeniei la o întâlnire la Ministerul de Externe, după ce Pașinian și-a lansat acuzațiile cu o zi înainte. Trimisul a fost ulterior rechemat la Erevan, iar ambasadorul Belarusului s-a întors la Minsk, ca parte a ruperii relațiilor diplomatice dintre cele două națiuni.
