Premierul ungar Viktor Orban, care a efectuat marţi prima sa vizită în Ucraina de la începutul invaziei ruse, l-a îndemnat pe Volodimir Zelenski să ia în calcul cât mai rapid o încetare a focului pentru a ajunge la pace cu Rusia, în timp ce preşedintele ucrainean a insistat asupra unei „păci juste” şi asupra continuării ajutorului militar european pentru ţara sa, transmit agenţiile AFP şi EFE, citate de Agerpres.
Viktor Orban a subliniat că obiectivul vizitei sale la Kiev este de a afla ce posibilităţi de pace vede guvernul ucrainean. „Noi (Ungaria) suntem foarte favorabili păcii. Aş dori să înţelegeţi că aceasta este misiunea mea, de a înţelege cum vedeţi oportunităţile de pace”, a declarat Orban la o conferinţă de presă comună cu Zelenski.
„Obiectivul prezenţei mele aici este de a înţelege cum putem ajuta Ucraina în următoarele şase luni şi de asemenea cum putem ajuta comunitatea maghiară” din Ucraina, a explicat premierul ungar, a cărui ţară a preluat la 1 iulie preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
„I-am cerut preşedintelui să ia în considerare posibilitatea unei încetări a focului rapide”, care să fie „limitată în timp şi să permită accelerarea negocierilor de pace”, a continuat el la conferinţa de presă cu Zelenski.
Acesta din urmă a apreciat că vizita lui Orban ilustrează „priorităţile europene comune, prin urmare este importantă obţinerea unei păci juste pentru Ucraina şi pentru întreaga Europă”.
„Este de asemenea important pentru noi toţi în Europa ca sprijinul Europei pentru Ucraina să rămână la un nivel suficient, inclusiv pentru apărarea noastră împotriva terorii ruse”, a adăugat Zelenski, după ce Orban s-a împotrivit în interiorul UE şi NATO ajutorului militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia.
Posibilitatea unei întrevederi Orban-Zelenski a fost evocată de la sfârşitul anului trecut, o întrevedere pregătitoare în acest scop având loc în ianuarie între miniştrii de externe ungar şi ucrainean, Peter Szijjarto şi Dmitro Kuleba. Ulterior, şeful diplomaţiei ungare a declarat la începutul lui martie că răspunsul Ucrainei faţă de un document în 11 puncte ce i-a fost prezentat de Ungaria pe tema drepturilor minorităţilor naţionale nu aduce mai aproape restabilirea acestor drepturi ale minorităţii maghiare.
Relaţiile dintre Kiev şi Budapesta sunt tensionate, guvernul ungar acuzând încălcarea drepturilor minorităţii maghiare din regiunea Transcarpatia. Aceste relaţii s-au degradat şi mai mult după ce Viktor Orban a refuzat orice sprijin militar pentru Kiev şi a avertizat că Ungaria nu va sprijini Ucraina în niciun for internaţional atât timp cât nu sunt restabilite drepturile minorităţii maghiare.
Potrivit guvernului ungar, numeroşi etnici maghiari din Ucraina care au fost înrolaţi în armata ucraineană au murit pe front. În iunie 2022, Rusia a transferat către Ungaria 11 prizonieri de război ucraineni de etnie maghiară, această înţelegere a Budapestei cu Moscova provocând iritarea Kievului.
Totuşi, Viktor Orban a declarat marţi la Kiev că doreşte îmbunătăţirea relaţiilor cu Ucraina şi să semneze un acord extins de cooperare bilaterală. De partea sa, Volodimir Zelenski a estimat că discuţiile avute cu premierul ungar pot servi ca bază pentru un viitor acord între Ucraina şi Ungaria.
„S-a lucrat mult pentru această vizită. Discuţii importante despre viitorul Europei, securitate, dreptul internaţional şi Formula de Pace” a preşedintelui Zelenski, a scris pe social media şeful de cabinet al preşedinţiei ucrainene, Andrii Iermak, făcând referire la formula de pace a preşedintelui Zelenski.
Aceasta constă într-un document în zece puncte care cere în special retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti. Rusia consideră aceste puncte ca fiind de fapt o cerere de capitulare, astfel că a respins planul şi a cerut Kievului să recunoască „noile realităţi de pe teren”, respectiv pierderea Crimeei şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.
De partea sa, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată, respinsă între timp de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, preşedintele rus Vladimir Putin a cerut luna trecută retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, ca pas premergător reluării negocierilor între Moscova şi Kiev pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul.
Zelenski a declarat vineri că lucrează la un nou plan pentru a pune capăt războiului, în timp ce Ucraina continuă în acelaşi timp să se consolideze militar pentru a putea forţa Rusia să accepte o „pace justă”.
„Avem numeroşi răniţi şi morţi pe câmpul de luptă şi printre civili. Nu vrem ca războiul să mai dureze ani de zile, de aceea noi vom pregăti acest plan în comun, pentru a-l pune pe masă în timpul unui al doilea summit pentru pace”, a adăugat Zelenski, referindu-se la conferinţa internaţională care a avut loc luna trecută în Elveţia şi la care Rusia nu a fost invitată.
Preşedintele ucrainean a declarat joi, la Bruxelles, că planul asupra căruia lucrează Ucraina, împreună cu susţinătorii săi, ar trebui să fie prezentat la un al doilea summit. Potrivit Kievului, Rusia ar putea eventual să fie invitată la o asemenea reuniune.
După ce i-a mulţumit pentru prima vizită pe care o efectuează în Ucraina de la începutul războiului şi pentru că a ales Kievul în prima sa deplasare externă după ce Ungaria a preluat luni preşedinţia semestrială a Consiliului UE, Zelenski i-a spus lui Orban că mizează pe „leadership-ul” ungar pentru organizarea „în lunile următoare” a unui al doilea „summit pentru pace”, după reuniunea internaţională desfăşurată în Elveţia pe 15-16 iunie.
Acea reuniune, organizată la cererea Ucrainei şi denumită „summit pentru pace”, a avut ca obiectiv obţinerea de către Kiev a unui sprijin internaţional cât mai larg pentru „formula de pace” enunţată de preşedintele Zelenski în toamna anului 2022, un document în zece puncte care cere retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti, puncte respinse de Moscova, care a cerut Kievului să recunoască „noile realităţi de pe teren”, respectiv pierderea Crimeei şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.
La solicitarea Kievului, Rusia nu a fost invitată la conferinţa care a avut loc în Elveţia, iar China a refuzat să participe, în condiţiile absenţei Rusiei. Respectiva reuniune, descrisă de Moscova drept inutilă în lipsa ei, s-a încheiat cu o declaraţie finală ce menţionează că „dialogul între toate părţile” şi respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei reprezintă calea de urmat pentru a pune capăt războiului declanşat de Rusia, solicitând totodată măsuri umanitare şi pentru asigurarea securităţii alimentare şi a centralelor nucleare. Declaraţia a fost semnată de 78 de ţări şi patru instituţii europene, dar mai multe puteri emergente au refuzat să o semneze, printre acestea numărându-se Brazilia, India, Indonezia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite sau Africa de Sud.
Oficiali de la Kiev au semnalat recent că Rusia ar putea fi invitată la următoarea ediţie a „summitului pentru pace” impulsionat de Kiev, iar preşedintele Zelenski a declarat săptămâna trecută că Ucraina va pregăti până la sfârşitul acestui an un plan de pace detaliat care să poată fi prezentat Moscovei după ce documentul va primi sprijinul aliaţilor Kievului.
Mesajul lui Zelenski către Orban de a se implica în organizarea unei conferinţe de continuare a celei desfăşurate în Elveţia sugerează că Ucraina este pregătită să conteze pe Ungaria ca facilitator al unui proces diplomatic în care de data aceasta să participe şi Rusia.
Vorbind pe un ton conciliant la o conferinţă de presă comună cu Zelenski, Orban şi-a declarat aprecierea faţă de iniţiativele acestuia pentru pace, dar a avertizat că ar putea trece mult timp până la materializarea lor, motiv pentru care i-a propus să ia în calcul o încetare a focului de comun acord cu Rusia care să permită avansarea mai rapidă în procesul de pace.
„Căile diplomaţiei internaţionale sunt lente şi complicate (…) I-am cerut domnului preşedinte (Zelenski) să se gândească la posibilitatea de merge pe o cale oarecum diferită, de a face o pauză, de a înceta focul şi apoi de a începe, de a continua negocierile”, iar aceasta să fie „o încetare a focului legată de un termen limită (pentru încheierea unui acord), întrucât aceasta ar putea accelera ritmul negocierilor”, a argumentat premierul ungar, care a susţinut de la începutul războiului ideea negocierilor şi s-a opus furnizării de arme către Ucraina.
Pe lângă posibilii paşi către sfârşitul acestui război, cei doi lideri au abordat de asemenea teme spinoase în relaţiile bilaterale dintre ţările lor, mai ales cea a drepturilor minorităţii maghiare din Transcarpatia.
Orban a spus că a venit la Kiev de asemenea pentru a obţine progrese în aceste relaţii şi a descris discuţiile cu Zelenski drept constructive. „Încercăm să lăsăm în urmă discuţiile din trecut şi să ne concentrăm pe viitor”, a indicat premierul ungar, adăugând că vizita sa la Kiev a fost mult timp întârziată din cauza multitudinii problemelor care au nevoie de soluţionare.
El şi-a manifestat în acest sens dorinţa de a semna cu Ucraina un acord cuprinzător de cooperare, după modelul acordurilor de acest fel încheiate de Ungaria cu toţi ceilalţi vecini ai săi, idee agreată de Zelenski, care a precizat că este vorba despre „comerţ, cooperare transfrontalieră, infrastructuri şi energie”.
„Conţinutul dialogului nostru de astăzi asupra tuturor acestor chestiuni poate servi drept fundament pentru un nou acord bilateral între ţările noastre care să reglementeze toate relaţiile noastre”, a spus preşedintele ucrainean.
Acesta din urma i-a propus premierului ungar crearea unei şcoli în Ungaria pentru copiii refugiaţi ucraineni şi care să fie finanţată de guvernul de la Budapesta, solicitare acceptată de Orban. Ungaria va finanţa şcolile „şi va crea atâtea câte sunt necesare. Dacă este nevoie de una, atunci va fi una, dacă este nevoie de zece, vor fi zece”, a asigurat premierul ungar, care a mai spus că, în ce priveşte situaţia minorităţii maghiare din Ucraina, vede şanse de progres în urma întrevederii sale cu Zelenski.
Viktor Orban: Preşedinţia ungară a UE poate face propuneri pentru a opri imigraţia ilegală
