Din Lytton, localitatea care a ars în proporție de 90% după ce temperaturile au ajuns la aproape 50 de grade Celsius, nu a rămas nimic. Oamenii privesc încă șocați la zona care altădată era o oază de verdeață: „Acum, copacii noștri frumoși sunt negri. Terenurile noastre sunt negre”. Ei dau vina pe faptul că în primele 14 ore, când flăcările au mistuit satul, nu au primit niciun ajutor de la autorități.
Lytton este un sat cu doar 250 de locuitori, dar peste 1.700 de persoane trăiesc în zona rurală sau în cele șase rezervații ale comunității indigene Nlaka’pamux.
Profesoara Katrina Sam, care a trăit toată viața în Lytton, povestește cum este acum viața după incendiul în urma căruia satul a dispărut aproape în întregime.
În seara zilei de 30 iunie, Sam și soțul ei se uitau la televizor, când ea a primit un mesaj de la un prieten care o anunța că este un incendiu la capătul satului. Au decis să meargă acolo pentru a vedea ce se întâmplă, dar mesajul nu îi pregătise pentru gravitatea situației. Lytton era în flăcări, așa că au fost nevoiți să plece imediat.
„M-am urcat în mașină și în acel moment focul a ajuns la noi acasă. Au fost cele mai mari flăcări pe care le-am văzut vreodată. A fost o imagine teribilă să văd cât de mult fum și flăcări veneau deja în zona noastră”, a spus ea.
În ciuda faptului că și-au administrat locuințele și împrejurimile în mod durabil de peste 10.000 de ani, comunitățile indigene au fost mult timp victime ale schimbărilor climatice. Incendiile forestiere sunt din ce în ce mai frecvente pe măsură ce temperaturile cresc, iar apa și resursele tradiționale de hrană, cum ar fi somonul, sunt, prin urmare, mai greu de găsit, scrie CNN.
Și, deși nu a avut nicio vină în schimbările climatice, comunitatea indigenă Nlaka’pamux spune că a fost cea mai afectată, iar modul de viață le-a fost zdruncinat.
entru mulți din comunitatea Nlaka’pamux, sentimentul pierderii a făcut loc furiei pentru modul în care autoritățile au intervenit în ajutorul lor.
„Am fost singuri. În primele 14 ore am avut zero ajutor. Toată lumea chema pe cineva cunoscut în ajutor. Am avut ajutor zero de la Guvern”, a spus Patashi Pimms, în vârstă de 20 de ani.
Duminică, ministrul Mike Farnworth a recunoscut deficiența comunicării și a calificat-o ca „nefiind la la înălțimea așteptărilor”, după ce șeful consiliului națiunii Nlaka’pamux a declarat pentru CBC News că autorităților le-au luat „ore” pentru a răspunde solicitărilor de ajutor.
Edith Loring-Kuhanga, administrator de școală, a declarat că John Haugen, reprezentantul local al comunității indigene, a vrut să îl contacteze direct pe premierul Trudeau. Cei doi au vorbit în 1 iulie, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Trudeau, Ann-Clara Vaillancourt. Ea a spus că vor fi alocate toate resursele necesare pentru ca aceste comunități să fie ajutate.
Oamenii spun însă că sunt ignorați, deoarece, deși sunt incendii în fiecare an în Lytton, nu există încă nicio procedură pentru modul de intervenție.
Atât experții, cât și membrii comunității dau vina pe rolul schimbărilor climatice în creșterea temperaturilor în Lytton.
