PiS a generat turbulențe electorale în Polonia din cauza cererii sale ca Berlinul să plătească reparații pentru daunele produse în cel de-al Doilea Război Mondial, scrie Politico.
Agnieszka Majewska, o pensionară dintr-un sat de lângă Lublin, în estul Poloniei, nu are nicio îndoială că a sosit momentul ca Germania să îi despăgubească pe polonezi pentru distrugerile criminale pe care le-a provocat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Ne aflăm în fața Capelei Maicii Domnului de la Mănăstirea Jasna Góra din Częstochowa, relatează publicația Politico într-un reportaj. Este plină de credincioși, ca în fiecare zi a anului. Ei îngenunchează și se roagă în locul unde tânărul seminarist Karol Wojtyła – mai târziu Papa Ioan Paul al II-lea – a făcut o vizită secretă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când ocupația germană interzisese pelerinajele la cel mai important sanctuar din Polonia.
Existau motive întemeiate pentru ca naziștii să se teamă de astfel de pelerinaje: capela adăpostește venerabila Madonă Neagră din Częstochowa, o icoană de 1,5 metri înălțime despre care credincioșii polonezi spun că i-a inspirat pe călugări să sfideze asediul unei hoarde anterioare de invadatori – suedezii – într-o victorie aproape miraculoasă în 1655.
Nicio intervenție nu a scutit Polonia de carnajul războiului din 1939-1945. Aproape 6 milioane de polonezi au fost uciși, aproape 22 la sută din populație. Mai mult de 90 la sută dintre morți au fost necombatanți, jumătate erau evrei.
„Germania ar trebui să plătească”, a spus Majewska, în vârstă de 64 de ani, aflată la al treilea pelerinaj la Jasna Góra. „Este unul dintre motivele pentru care voi vota din nou pentru PiS”, adaugă ea, referindu-se la Partidul Lege și Justiție, care a cerut reparații încă de la prima preluare a puterii în 2015 și a făcut acest lucru cu tot mai multă fervoare în ultimul an, în timp ce se apropie alegerile parlamentare din 15 octombrie.
Pentru a readuce subiectul în fruntea agendei, adjunctul ministrului de Externe al Poloniei, Arkadiusz Mularczyk, membru al PiS, a trimis o scrisoare către 3.000 de consilii municipale și autorități locale pentru a le îndemna să adopte rezoluții simbolice care să susțină cererea de reparații din partea Germaniei. Toate acestea sunt foarte utile atunci când încerci să îl prezinți pe liderul opoziției, Donald Tusk, ca pe-o marionetă a UE, și în special a Germaniei.
Deși forțele germane de ocupație nu au bombardat mănăstirea, Częstochowa a fost martoră a unuia dintre primele masacre naziste din timpul războiului, când, în a patra zi de la invazie, Wehrmachtul a început o campanie de trei zile de împușcături și bătăi în urma căreia aproximativ 1.140 de polonezi, dintre care 150 de evrei.
Manevră de distragere a atenției
Oficialii PiS speră că există mult mai mulți alegători ca Majewska.
Sondajul de opinie al POLITICO sugerează că PiS va ieși din alegeri peste patru săptămâni ca fiind cel mai mare partid, dar nu va reuși să obțină o majoritate în Sejm, camera inferioară a parlamentului bicameral al Poloniei, ceea ce înseamnă că va avea probabil nevoie de ajutorul partidului de extremă-dreapta Confederația pentru a forma un guvern. Liderii PiS sunt disperați să se asigure că acest lucru nu se va întâmpla și să prevină orice supărare din partea Platformei Civice centriste conduse de Tusk.
Anul trecut, guvernul PiS a oficializat o cerere de reparații într-o notă diplomatică adresată Berlinului pentru despăgubiri de până la 1.300 de miliarde de dolari pentru distrugerile cauzate de ocupația nazistă.
Berlinul a declarat în repetate rânduri că toate pretențiile financiare legate de război au fost soluționate, iar oficialii germani arată că, în 1953, guvernanții comuniști de atunci ai Poloniei au renunțat la toate pretențiile de reparații. Anul trecut, ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a declarat că, deși este „datoria eternă a Germaniei postbelice să își amintească suferința pe care Germania a provocat-o milioanelor de polonezi, problema reparațiilor este, după cum știți, închisă”.
În ianuarie, Germania a respins în mod oficial cererea de reparații. Oficialii PiS spun că acordul din 1953, citat de Berlin, nu este valabil, deoarece a fost încheiat din cauza presiunii sovietice asupra Varșoviei. Moscova dorea să se asigure că satelitul său din Germania de Est era liber de orice obligații.
Oponenții partidului de guvernământ văd în cererea de reparații de război o manevră electorală cinică. Dar ei n-au știut cum să o abordeze. Când PiS a anunțat anul trecut planurile de a cere despăgubiri germane, Tusk, fostul prim-ministru și liderul principalului partid de opoziție Platforma Civică din cadrul Coaliției Civice, a avertizat că este o „manevră de distragere a atenției” din partea PiS, menită să „reconstruiască sprijinul pentru partidul de guvernământ”.
Dar Coaliția Civică și-a schimbat brusc poziția în septembrie 2022, susținând că atât Germania, cât și Rusia ar trebui să fie să plătească reparații. Cu toate acestea, Tusk a fost călduț, susținând că cererea este nerealistă și spunând că „toată lumea ar dori ca Polonia să primească mai mulți bani din diverse motive”. El a declarat că se teme de redeschiderea rănilor istorice.
Există, de asemenea, o obiecție tehnică spinoasă pe care puțini din PiS doresc să o discute. Germania a pierdut aproximativ o cincime din teritoriul său de dinainte de război în favoarea Poloniei. O dezbatere activă despre reparații trezește din nou pericolul ca Berlinul să condiționeze discuțiile privind plata reparațiilor de recuperarea terenurilor sale.
Oraș cu oraș
PiS profită acum cât poate de mult de această temă, iar Mularczyk a fost vârful de lance al campaniei pentru reparații.
Cu toate acestea, Marta Prochwicz-Jazowska, de la Fondul Mareșalului German, susține că alimentarea acestei probleme ar putea să nu aibă impactul pe care PiS îl așteaptă. În ciuda faptului că „o mare parte din populația poloneză crede că Germania este datoare Poloniei” și a sondajelor de anul trecut, care arătau că 52% dintre polonezi susțin reparațiile, ea nu este sigură că acest lucru va avea un impact semnificativ asupra alegerilor.
Subiectul „nu va determina preferințele alegătorilor în același mod precum securitatea și apărarea, războiul din Ucraina, economia și politicile sociale”, a spus ea.
Despăgubirile stârnesc pasiuni profunde și nu doar în rândul alegătorilor cu înclinație spre PiS, spune Marcin Zaborowski, director la Globsec, un think tank.
„Sentimentul de nedreptate în ceea ce privește Germania este folosit cu abilitate de Lege și Justiție”, spune el. „De fapt, o metodă similară a fost folosită în trecut de comuniști, care au exploatat sentimentele antigermane pentru a-și legitima menținerea la putere. Singura modalitate de a aborda aceste sentimente este ca guvernul german să se angajeze într-un dialog autentic cu toate partidele politice poloneze majore privind modalitățile de abordare a nemulțumirilor legitime care sunt împărtășite de populația poloneză în general.”
Mularczyk face tot posibilul pentru a încerca să transforme sentimentul de nemulțumire într-un factor electoral.
„Sunt convins că, dacă vom guverna pentru încă un mandat, Germania va plăti despăgubiri Poloniei, iar narațiunea despre istorie va fi mai aproape de cea prezentată de Polonia, nu de Germania”, a declarat el în iunie pentru Agenția poloneză de presă. Luna trecută, orașul Wieluń, cu o populație de 22.000 de locuitori, a devenit primul consiliu care a răspuns pozitiv la cererea sa de a adopta o rezoluție privind reparațiile.
Wieluń a fost ținta primului atac major al celui de-al Doilea Război Mondial, când, în dimineața zilei de 1 septembrie 1939, Luftwaffe a început să bombardeze orașul, transformând aproximativ trei sferturi din el în ruine și ucigând sute de oameni.
Consiliile din Prudnik și Trzciana, în sudul țării, au urmat exemplul luna trecută. Iar la începutul acestei luni, consiliul municipal din Lublin, la 170 de kilometri sud-est de Varșovia, a devenit cea mai recentă autoritate municipală care a adoptat o moțiune prin care solicită despăgubiri germane. Din cei 45.000 de evrei din oraș la începutul războiului, doar 230 au supraviețuit ocupației, majoritatea fiind uciși în lagărul de exterminare de la Bełżec.
Mularczyk a evidențiat, de asemenea, problema în străinătate și are sprijinul congresmanului republican american Chris Smith, care prezidează subcomitetul pentru drepturile omului la nivel mondial din Congres. Smith a îndemnat guvernul american să încurajeze Berlinul să negocieze cu Varșovia pe motiv că Polonia „a suferit cel mai mult sub Germania nazistă”, dar a fost „una dintre cele mai puțin despăgubite”.
Rămâne de văzut dacă campania pentru reparații poate ajuta PiS să obțină o victorie în alegerile de luna viitoare, dar aceasta afectează relațiile deja tensionate dintre Polonia și Germania. Unele voci spun că, dacă va fi reales, PiS ar putea încerca mai târziu să lege reparațiile germane de eforturile europene de-a obține despăgubiri din partea Rusiei pentru invazia din Ucraina.
Mularczyk a părut să facă aluzie la o legătură într-un articol recent pentru Daily Mail.
„Este important ca, pentru a asigura solidaritatea europeană și pentru a transmite Rusiei mesajul că războaiele ilegale nu pot rămâne fără răspuns, Germania să facă pașii necesari pentru a discuta această problemă în mod deschis și onest cu noi”, a scris el.
În culisele războaielor de spionaj. În timp ce Marea Britanie prinde spioni, spionii prind Austria
