În mai multe ţări prezenţa la vot este în uşoară creştere faţă de scrutinul pentru Parlamentul European din 2019, iar unii observatori cred că asta se datorează ascensiunii extremei dreapta, potrivit News.ro.
O provocare majoră – dacă nu chiar cea mai mare – pentru Uniunea Europeană este aceea de a-i face pe cei 450 de milioane de cetăţeni ai săi să le pese cu adevărat de politicile pe care le promovează la nivel de bloc comunitar. Alegerile europene suscită de obicei mai puţin interes decât voturile naţionale. Este o provocare care bântuie UE dintotdeauna. Scăderea prezenţei la vot a afectat blocul european de când a început să organizeze alegeri pentru Parlamentul European, în 1979, iar în 2014 s-a înregistrat un minim istoric, de 42,6 % dintre alegătorii cu drept de vot. Această tendinţă a fost inversată la precedentul scrutin europarlamentar, în 2019, când s-au prezentat la urne 50,7 la sută dintre alegători. Apariţia în acest an a partidelor de extremă-dreapta îi face pe observatori să creadă că ar putea împinge în sus rata de prezenţă la vot.
De pildă, în Franţa, un extrema-dreaptă este favorită, după patru ore de vot, s-a observat o uşoară creştere a prezenţei la urne, 19,81% dintre alegători votând înainte de prânz, faţă de 19,26% la aceeaşi oră în 2019.
Candidatul principal al Rassemblement National (RN), partidul de extremă dreapta, Jordan Bardella, a votat în cursul dimineţii, la fel ca şi rivalul său social-democrat, Raphaël Glucksmann, şi candidata pro-Macron, Valérie Hayer.
Ca parte a strategiei sale de normalizare, RN a căutat în mod constant să atragă noi segmente ale populaţiei şi de a-şi lărgi cât mai mult baza electorală. Cu 33% din intenţii de vot în ultimul sondaj Ifop-Fiducial pentru Le Figaro, LCI şi Sud Radio, publicat vineri, Jordan Bardellaa, capul de listă al RN, şi-a dominat adversarii pe tot parcursul campaniei şi este pe cale să finalizeze hold-up-ul RN asupra întregii drepte. Cât va câştiga în final? În privat, el refuză să dea o cifră, deşi prezice „un succes uriaş”.
SURPRIZA DIN UNGARIA
Prezenţa la vot în Ungaria este o surpriză. Până duminică la ora locală 13.00 (14:00 ora României), 33,14% dintre alegătorii cu drept de vot votaseră, potrivit biroului electoral naţional. Este o creştere de aproape 10 procente, pentru că în 2019, numai 24,01% votaseră până la această oră. Aceste alegeri i-au pus faţă în faţă pe premierul populist al Ungariei, veteranul Viktor Orbán, şi un nou venit în politică, fost membru al guvernului, Péter Magyar, care conduce partidul Tisza. Mulţi văd alegerile ca pe un referendum de facto atât asupra lui Orbán, cât şi asupra partidelor de opoziţie care s-au luptat în ultimii ani să devină cu adevărat o provocare pentru el.
Orbán, care este liderul din UE cel mai favorabil Kremlinului, şi-a concentrat campania electorală pe ceea ce el a descris ca fiind o platformă de „pace”. Înaintea alegerilor, partidul său de guvernământ, Fidesz, a desfăşurat o campanie intensă de dezinformare, susţinând – fără a furniza dovezi – că există o conspiraţie globală pentru a forţa Ungaria să intre într-un război direct cu Rusia şi că opoziţia maghiară este dirijată de Occident pentru a submina interesul naţional.
ITALIA ŞI BELGIA
Prezenţa la vot în Italia, unde votul a început sâmbătă, era de 25% până în jurul prânzului, iar la o secţie din Roma era un flux constant de persoane hotărâte să voteze, relatează The Guardian.
Tiziana Capone a reamintit că au trecut puţin peste 78 de ani de când femeile italiene au obţinut dreptul de vot, „Este o datorie să ne folosim de acest drept”, a spus ea. „Trebuie să votăm, pentru că este important pentru noi toţi ca Europa să fie unită şi sper să devină mai unită şi mai puternică”, a adăugat ea. Capone, care se descrie ca fiind o alegătoare centristă „non-ideologică”, a declarat că ea crede că premierul italian, Giorgia Meloni, al cărei partid are rădăcini neofasciste, „face tot ce poate”. „Şi cel puţin ea poate vorbi engleza, niciunul dintre ceilalţi nu poate”, adaugă alegătoarea.
Alberta, în vârstă de 40 de ani, nu este de acord. Ea a declarat că provine dintr-o familie de fascişti şi îşi aminteşte că bunicul ei vorbea cu admiraţie despre dictatorul Benito Mussolini. „Cred că acest guvern prezintă riscuri similare…oamenii sunt păcăliţi să creadă că fac lucruri bune, dar eu nu am nicio încredere în el sau în Meloni. De aceea este important să votăm astăzi, trebuie să încercăm să oprim această ascensiune”, a spus Alberta.
Gianni, în vârstă de 55 de ani, a declarat: „Ne confruntăm cu provocări foarte complicate în întreaga lume – războiul din Ucraina, din Gaza şi apoi schimbările climatice… şi mă tem că se va înrăutăţi dacă partidele de extremă dreapta devin prea puternice. Trebuie să încercăm să prevenim acest lucru”.
În Belgia, primele secţii de votare s-au închis deja, dar erau cozi lungi la votare la Bruxelles. Presa locală relatează că timpii de aşteptare sunt lungi în unele zone din Bruxelles, citând persoane care au fost nevoite să aştepte chiar şi două ore.
SPANIA ŞI PORTUGALIA
Participarea scade în schimb în Spania, dar creşte în Portugalia, potrivit POLITICO.
Până duminică, la ora locală 14.00, 28% dintre alegătorii cu drept de vot din Spania votaseră, a anunţat Ministerul de Interne al ţării. Această cifră este cu aproape 7 puncte procentuale mai mică decât cea de 34,7 la sută, participare înregistrată în aceeaşi perioadă în urmă cu cinci ani, când au avut loc ultimele alegeri europene.
În Portugalia, în schimb, participarea până la prânz a fost substanţial mai mare decât în 2019, când aproape 69% dintre alegătorii înregistraţi s-au abţinut. Acum, la prânz, 15 la sută dintre alegătorii portughezi înregistraţi votaseră deja. În acest an, alegătorii din ţară pot vota la orice secţie de votare doresc. Mai mult, un portal online oferă date în timp real privind aglomeraţia din secţiile de votare, astfel încât alegătorii să poată identifica rapid care dintre acestea au timpi de aşteptare de 15 minute sau mai puţin.
