Inquam Photos / Liviu Florin Albei

Călin Popescu Tăriceanu își exprimă „îngrijorarea” că probele din Justiție obținute în baza mandatelor de siguranță națională, de către serviciile secrete, vor putea fi folosite din nou în dosarele de mare corupție.


Am citit ieri cu îngrijorare știrea potrivit căreia din nou există un număr record de mandate de ascultare telefonică pe așa zisa siguranță națională. (…) am trecut prin experiențe nu foarte plăcute care ne-au afectat (…) nu în ultimul rând familia, prietenii, cunoștințele, oamenii care ne-au privit și care, bineînțeles, au avut semne de îndoială. Am trecut de aceste lucruri, dar cu niste sacrificii și am militat (…) ca acest sistem pervertit, care se crease între justiție și servicii să fie demantelat.

Acum, aceste semnale care apar, plus inițiativa legislativă a ministrului Predoiu care este în Parlament în momentul de față și care ieri a fost adoptată tacit la Camera Deputaților, inițiativă prin care se dă posibilitatea din nou a se folosi mandatele de ascultare. Ascultările, înregistrările furnizate de serviciile secrete în instanță pe mine mă îngrijorează profund pentru că nu acesta este modelul de stat democratic și de justiție independentă. Dacă nu vom avea o justiție independentă, atunci România va fi condusă în continuare de clanuri mafiote. Azi e Negulescu, mâine e nu știu cine. Nu se poate așa ceva. România va rămâne în continuare o Cenușăreasă a Europei”, a susținut Tăriceanu.

Camera Deputaților a adoptat tacit propunerea legislativă de modificare și completare a Legii 51/1991 privind securitatea națională a României, care îl are printre inițiatori și pe ministrul Justiției Cătălin Predoiu și care prevede că înregistrările ”rezultate din activitățile specifice serviciilor de informații” pot fi mijloace de probă în procesul penal, cu condiția ca prin lege să fie reglementată o procedură clară și adecvată, care să permită verificarea efectivă a legalității lor, atât a mijlocului de probă, cât și a procedeului probatoriu prin care au fost obținute. Propunerea legislativă urmează să fie dezbătută la Senat, care este Camera decizională.

În legea siguranței naționale, care e din 1991, să nu uităm acest lucru, nu era prevăzută o astfel de procedură, deci aceste probe care au fost obținute în temeiul legii privind siguranța națională care vizează un alt fenomen și o altă finalitate a legii, dar care ar putea revela comiterea de infracțiuni, pentru a fi folosite în cadrul proceselor penale, trebuie să fie însoțite de o procedura de verificare a legalității lor. De aceea am făcut această propunere”, spunea ministrul Justiției la momentul depunerii proiectului la Parlament,, la începutul lunii august.

Propunerea legislativă a fost avizată negativ de Consiliul Legislativ, care consideră că nu sunt suficiente doar intervenții asupra Legii 51 / 1991, ci este necesară amendarea mai multor acte incidente, iar în Consiliul Economic și Social, a fost paritate.

”Adoptată de Camera Deputaților ca urmare a depășirii termenului de 60 de zile, potrivit art.75 alin.(2) teza a III-a din Constituția României republicată”. a precczat Camera cu privire la acest proiect, care a fost acum înaintat la Senat, for decizional.

Proiectul de lege, depus în procedură de urgență, alaturi de deputații PNL Cristina Trăila și Gabriel Andronache, membri în Comisia juridică a Camerei Deputaților, completează alin. (1) al art. 21 al legii „în sensul prevederii exprese a faptului că dispozițiile art. 143 alin. (3) și (4) din Codul de procedura penala (C.p.p.) sunt aplicabile în mod corespunzător și în cazul convorbirilor sau comunicărilor interceptate că urmare a derulării de către organele cu atribuții în domeniul securității naționale a unor activități autorizate, convorbiri sau comunicări care au fost transmise organelor de urmărire penale. În aplicarea art. 21 alin. (1) completat potrivit prezentului proiect de lege, convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate că urmare a derulării unei activități specifice culegerii de informații autorizate în condițiile Legii nr. 51/1991, care privesc fapta ce formează obiectul cercetării într-un dosar penal, daca sunt folosite că mijloace de proba în respectivul dosar, vor fi redate de către procuror sau organul de cercetare penala într-un proces-verbal certificat pentru autenticitate de către procuror. De asemenea, convorbirile, comunicările sau conversațiile purtate într-o alta limba decât cea romana vor fi transcrise în limba romana, prin intermediul unui interpret, care are obligația de a pastra confidentialitatea”, potrivit anunțului făcut de Catalin Predoiu, miercuri pe blogul personal.

De asemenea, inițiativă legislativa propune introducerea unui nou alineat la articolul 21 din Legea privind securitatea națională a României.

Astfel, textul propus prevede faptul că verificarea legalității înregistrărilor rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1991, daca aceste înregistrări sunt folosite că mijloace de proba în procesul penal, se face de judecătorul de camera preliminara de la instanță căreia îi revine, potrivit legii, competenta să judece cauza în prima instanță, în procedura de camera preliminara.
Verificarea legalității înregistrărilor, a procedeului probatoriu prin care înregistrările au fost obținute se vă face prin raportare la prevederile Legii nr. 51/1991, având în vedere că activitățile specifice culegerii de informații au fost autorizate prin raportare la dispozițiile art. 14 și 15 din lege, iar încheierea și mandatul se emit potrivit art. 17 din același act normativ.

„Având în vedere faptul că în practica pot exista cauze penale în care sunt utilizate că mijloace de proba înregistrări rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, autorizate în condițiile Legii nr. 51/1991 și în care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, procedura în camera preliminara s-a încheiat dispunandu-se începerea judecații, procedura de verificare a legalității de către judecătorul de camera preliminara reglementata de alin. (11) al art. 21 nu se vă putea aplica. Pentru aceste cauze în care judecata a început, legalitatea acestor înregistrări și a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obținute se verifica de instanță investita cu soluționarea cauzei”, arata sursa citata.

Textul propus prevede expres și faptul că nelegalitatea respectivelor înregistrări și a procedeelor probatorii poate fi invocata până la primul termen de judecata cu procedura completa după intrarea în vigoare a prezentei legi, daca încălcările nu sunt sancționate cu nulitatea absoluta.

Propunerea legislativa a fost formulata în vederea punerii în acord a legislației cu normele constituționale constatate a fi încălcate prin Decizia Curții Constituționale nr.55/2020 și are în vedere următoarele considerente:

„Decizia nr. 55/2020 este o decizie interpretativa – instanță de contencios constituțional nu a constatat neconstitutionalitatea pura și simpla a prevederilor art. 139 alin. (3) teza finala din Codul de procedura penala, ci a stabilit care este singura interpretare care respecta prevederile Constituției, și anume că înregistrările rezultate din efectuarea activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991, nu pot constitui mijloace de proba în temeiul art. 139 alin. (3) teza finala din Codul de procedura penala întrucât legea nu reglementează o procedura de contestare a legalității acestora”, arata Predoiu, pe blogul sau.

Ministrul Justiției mai spune că deoarece este vorba despre o decizie interpretativa referitoare la dispoziții din Codul de procedura penala, care stabilește unicul înțeles constituțional al prevederilor legale avute în vedere de decizie, nu se impune o intervenție legislativa asupra Codului de procedura penala.

Decizia CCR 55/2020 arata că înregistrărilor rezultate din activitățile specifice culegerii de informații autorizate potrivit Legii nr. 51/1991 li se poate conferi calitatea de mijloc de proba în procesul penal, cu condiția că prin lege să fie reglementata o procedura clara și adecvata, care să permită verificarea efectiva a legalității lor, atât a mijlocului de proba (înregistrările în cauza), cât și a procedeului probatoriu prin care au fost obținute.

Prin urmare, „o intervenție legislativa pentru a reglementa procedura de verificare a legalității acestor înregistrări și procedeelor probatorii prin care acestea au fost obținute trebuie operata asupra Legii nr. 51/1991, care în prezent reglementează în art. 14 – 19 procedura de autorizare a activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului, iar în art. 21 obligația de transmitere către organele de urmărire penala, potrivit art. 61 din Codul de procedura penala, a datelor și informațiilor de interes pentru securitatea națională, rezultate din activitățile autorizate, daca indica pregătirea sau săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penala, împreună cu convorbirile și comunicările interceptate, sau, după caz, de imaginile înregistrate în cadrul acestor activități, care sunt însoțite de conținutul digital original al acestora”, mai afirma Catalin Predoiu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here