Nu există nimic alarmant în afișele electorale din Raguhn-Jessnitz, aflat la două ore cu mașina, la sud-vest de Berlin. „Sprijin permanent pentru patrie, cultură și cluburi!” – e ceea ce promit cuvintele care pălesc acum, dar care l-au ajutat pe Hannes Loth să devină primar al comunei formate din câteva sate de-a lungul râului Mulde. Cu toate acestea, prin alegerea primului lider municipal cu normă întreagă din Germania, provenit din partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), cei 8.000 de votanți ai săi au stârnit, așa cum ar spune unul dintre anglicismele preferate ale Germaniei, un Shitstorm, notează The Economist.
<< AfD a fost lansat acum zece ani de un grup de intelectuali eurosceptici. Partidul s-a despărțit curând de fondatorii săi mai cuminți și ideile lor, conturându-se în jurul unui naționalism strident care insista pe două probleme: imigrația și presupusa alienare a germanilor „obișnuiți” de către un curent principal tot mai „elitist”. Acesta a capitalizat anxietatea referitoare la influxul de refugiați, în special din Siria, în 2015-2016, ajungând la 13% din votul național, în 2017, și trimitând 94 de deputați în Bundestagul cu 709 de locuri (acum 736). Cu toate acestea, cota sa a scăzut la 10% în următoarele alegeri generale, în 2021. Locuitorii orașelor au început să-i respingă pe membrii AfD ca pe o echipă înfrântă de rasiști și ciudați. Partidele mai vechi au jurat să nu ia în considerare niciodată o coaliție cu acesta ca partener.
AfD și-a consolidat discret rădăcinile, în special în zonele relativ depopulate și sărace din fosta Germania de Est. În ultimul an, puțini păreau să observe creșterea constantă în sondaje, de la sub 10% la peste 20% în luna iunie. Dar săptămâna trecută au început să sune clopotele, atunci când AfD a câștigat controlul asupra administrației unui district din Turingia, un land situat la sud de Raguhn-Jessnitz, iar apoi mandatul lui Loth. Brusc, emisiunile TV dezbăteau faptul că nou-veniții îi detronaseră pe social-democrații aflați la cârma coaliției de guvernare, devenind al doilea cel mai popular partid din Germania. La nivel național, AfD se află acum la doar șase procente, în urma partidului creștin-democrat, de centru-dreapta, (CDU), care are 27% din voturi, și crește în popularitate. În fosta Germanie de Est, rolurile sunt inversate: AfD este pe primul loc.
Motivele sunt multiple. Unul dintre ele este acela că guvernul de coaliție reprezintă o țintă mare. O economie slabă și crize prelungite, de la COVID-19 până la războiul din Ucraina și șocurile energetice, au furnizat suficiente muniții pentru atacuri. Propunerea nepotrivită momentului a Verzilor, un partener mai mic în coaliție, de a interzice boilerele pe gaz și petrol în această primăvară – acum amânată – a provocat o frenezie a opoziției. Nu doar cei de dreapta sunt nemulțumiți de guvern. Ultimele sondaje săptămânale arată că doar 23% dintre germani consideră că guvernul își face bine treaba, un minim record pentru mandatul său.
Mesajele inteligente ajută și ele AfD. Precum în cazul afișelor anodine ale lui Loth, partidul se bazează pe insinuări, nu pe stridență, pentru a sugera că celelalte partide nu reușesc să apere un mod de viață. În Turingia, unde biroul local al echivalentului german al FBI cataloghează AfD ca fiind o „organizație extremistă de dreapta”, partidul a răspuns cu o campanie online bine coordonată. „Crezi că cererea de a limita imigrația este extremistă?”, sună întrebarea, iar rândul următor dezvăluie că sondajele locale arată că 69% dintre turingieni nu consideră că lucrurile stau astfel. Întrebări suplimentare – „Crezi că cererea de deportare a imigranților ilegali este extremistă?” / „Crezi că impunerea condițiilor mai stricte pentru cetățenie este extremistă?” – primesc susțineri similare din partea partidului. Textul încheie vesel: „AfD: Lămurim lucrurile!”.
Partidul înregistrează succes și datorită simplității, apăsând necontenit aceleași butoane. Politicienii săi profită de orice ocazie pentru a evidenția lucrurile rele făcute de imigranți, iar apoi tac atunci când se poartă prost germani șovini. Evenimentele din străinătate, cum ar fi revoltele recente din Franța, sunt amplificate ca avertismente privitor la ceea ce se întâmplă atunci când națiunile își diluează puritatea. Poveștile de succes ale asimilării nu sunt luate în considerare.
Prin astfel de mijloace, partidul a împins limitele a ceea ce germanii consideră acceptabil. Cu toate acestea, în ciuda succesului aparent, partidul rămâne, în esență, o creatură aparte. Un sondaj recent privind atitudinile din landurile est-germane, realizat de cercetători de la Universitatea Leipzig, a constatat că mai mult de jumătate dintre susținătorii AfD manifestă ostilitate față de străini, în comparație cu 20% sau chiar mai puțin în cazul celorlalte partide. Aceștia sunt cel puțin de patru ori mai predispuși să aprobe dictatura și de zece ori mai predispuși să considere că crimele naziste sunt exagerate. Germanii obișnuiți par conștienți de această diferență. Într-un alt sondaj recent, de această dată la nivel național, 65% dintre respondenți au afirmat că partidul reprezintă o amenințare pentru democrație. Chiar și 10% dintre susținătorii AfD au fost de acord. >>
