<< La sfârșitul anului 2023, în conturile bancare ale rușilor erau semnificativ mai mulți bani – cu aproximativ 18% față de sfârșitul anului 2022. Banca Centrală a Federației Ruse a explicat situația astfel: „Fondurile publice au crescut semnificativ pe fondul creșterii activității economice și a creșterii salariilor reale” >>, notează Meduza.
<< În marea majoritate a regiunilor, suma de bani din conturi a crescut aproximativ în același ritm ca media națională sau chiar mai lent, potrivit statisticilor publicate de Banca Centrală.
Totuși, în aproximativ o duzină de regiuni rata de creștere a depășit 25% (în medie față de aceleași luni ale anului 2022). Iar în Tuva, volumul fondurilor a crescut cu o medie de 45% lunar. Dar Tuva este totodată una dintre cele mai sărace regiuni ale țării; la sfârșitul anului 2022, aproape o treime dintre rezidenții săi aveau venituri sub pragul oficial al sărăciei. Printre liderii creșterilor se mai numără Buriatia și Republica Altai, două regiuni în care peste 20% din populație trăiește sub pragul sărăciei.
Săptămâna trecută, institutul finlandez BOFIT a publicat o notă de analiză a cercetătoarei Laura Solanko, în care se atrage atenția asupra unei creșteri puternice a fondurilor din conturi, în anumite regiuni. Ea a subliniat că este vorba de o anomalie; până la jumătatea anului 2022, în aceste regiuni dinamica nu fusese diferită de media pentru Federația Rusă. Potrivit cercetătoarei, cel mai probabil motivul principal al schimbării situației îl reprezintă plățile către soldații contractuali și lucrătorii mobilizați, precum și despăgubirea familiilor morților și răniților, așa-numitele „sicrie”.
Încă din primele zile ale invaziei pe scară largă din Ucraina, autoritățile ruse au promis în mod constant plăți mari pentru militari. După cum a aflat mass-media, mulți locuitori din cele mai sărace regiuni rusești au mers pe front tocmai pentru a-și îmbunătăți situația financiară, iar rudele soldaților morți au folosit compensațiile financiare pentru achiziții mari pe care anterior nu și le puteau permite – de exemplu, mașini sau locuințe.
De obicei, chiar și plățile atât de mari abia de sunt vizibile în statisticile economice – de exemplu, în cele privind venitul personal sau nivelul de sărăcie. Cert este că numărul beneficiarilor acestor plăți nu este atât de mare raportat la ansamblul populației țării, iar statisticile privind veniturile și sărăcia pot fi influențate de mulți factori – de exemplu, de indexarea prestațiilor pentru familiile cu copii sau creșterea salariilor în sectorul de producție militară.
Dar statisticile cu privire la ceea ce păstrează oamenii în bănci sunt mai grăitoare, mai ales pentru zonele cu venituri mici. Nu sunt mulți bani în conturi și depozite, așa că orice venit mare duce imediat la o creștere notabilă, explică Laura Solanco, de la BOFIT.
Cercetătoarea a comparat lista regiunilor în care suma fondurilor din conturile cetățenilor a crescut brusc cu constatările făcute de publicațiile Vajnîe istorii și Mediazona privind numărul persoanelor mobilizate. Totuși, nu a putut stabili o corelație exactă din cauza lipsei datelor pentru fiecare regiune individual. Apoi, Solanko a comparat listele regiunilor fruntașe la creșterea fondurilor în conturi și la numărul celor mobilizați (acolo unde erau disponibile date). Există suficiente asemănări în aceste liste pentru a confirma că există o legătură reală între creșterea sumelor din conturi și ponderea bărbaților mobilizați, scrie cercetătoarea. Meduza a completat și confirmat calculele făcute de Solanko.
În același timp, nu există o corelație clară cu numărul oamenilor proveniți din aceste regiuni, care au murit în războiul din Ucraina, după cum reiese din calcule bazate pe un studiu realizat de Meduza și Mediazona privind pierderile Federației Ruse. Acest lucru se poate datora faptului că o creștere bruscă a fondurilor din conturi este asigurată nu numai și nu atât de plățile de „sicriu”, ci și de compensații pentru răni sau de plăți mari unice către soldații contractați și cei mobilizați.
Nu există suficiente date fiabile care să ajute la o evaluare mai precisă a contribuției fiecăreia dintre aceste trei tipuri de plăți. De asemenea, insuficiente sunt și informațiile care să arate dacă toți militarii și toate rudele din toate regiunile primesc efectiv plățile care li se cuvin la timp și în totalitate – familiile au raportat în mod repetat că nu pot primi banii promiși de stat, iar datele privind cheltuielile bugetare sunt clasificate.
Este totul legat de război? Pot exista și alte explicații?
Ipotetic, o creștere bruscă a sumelor de bani din conturi ar putea să nu fie legată de război. În anumite regiuni, se poate ca situația economică însăși să îmbunătățească semnificativ – de exemplu, prin creșterea producției. Însă, constată Solanko, nu acesta este cazul. În regiunile cu cea mai mare creștere a sumelor de bani din conturile oamenilor nu a existat niciun boom industrial – dinamica producției industriale în aceste locuri nu diferă semnificativ de media pe plan național. Nu există nicio diferență în dinamica din comerțul cu amănuntul, acesta fiind un alt indicator folosit în analizarea activității economice.
La fel se întâmplă și cu salariile: doar în trei din cele 15 regiuni cu cele mai mari rate de creștere a salariului acesta a crescut semnificativ mai rapid decât media națională (asta rezultă din datele Rosstat pentru perioada ianuarie-noiembrie 2023). Înainte de război, dinamica salariilor fusese mereu corelată cu dinamica sumelor de bani din conturi, în toate regiunile Federației Ruse, subliniază Solanko. Din a doua jumătate a anului 2022, sumele de bani din conturi au început să crească mult mai rapid decât salariile, iar în unele regiuni corelația a rămas aceeași.
Creșterea bruscă nu poate fi explicată nici prin inflația ridicată în aceste regiuni, nici prin caracteristicile specifice ale pieței lor bancare. În concluzie, arată Solanko, nu este vorba cu siguranță de factori macroeconomici.
De notat că plățile militare nu au dus încă la o îmbunătățire semnificativă a situației economice din regiuni. Dinamica similară a comerțului cu amănuntul arată că veniturile suplimentare nu au condus la o creștere a consumului în regiunile sărace. Într-o discuție cu Meduza, Solanko a presupus că, parțial, acest lucru ar putea fi legat de faptul că multe persoane preferă să economisească banii care le-au căzut din cer și nu își schimbă imediat obiceiurile lor de consum. >>
