Într-un interviu acordat Universul.net, renumitul procuror internațional, Luis Moreno Ocampo, a acuzat Azerbaidjanul de „genocid” împotriva etnicilor armeni din regiunea Nagorno-Karabah și a cerut intervenția puterilor mondiale. Un nou raport special realizat de Ocampo avertizează că în câteva săptămâni armenii din enclava disputată vor muri de foame.
Într-un interviu acordat miercuri, Ocampo, care a fost primul procuror-șef al Curții Penale Internaționale, a declarat că „democrațiile nu ar trebui să fie complice la genocid”.
Nagorno-Karabah (cunoscut sub numele de Artsah pentru armeni) se află formal în teritoriul Azerbaidjanului, dar funcționează ca o entitate autonomă de guvernare de când Armenia și Azerbaidjanul, ambele foste republici sovietice, au devenit state independente după prăbușirea Uniunii Sovietice. Azerbaidjanul a recâștigat controlul asupra unei mari părți din acest teritoriu – dar nu asupra nucleului său – într-un război din 2020 în care au fost uciși mii de oameni, în principal din partea armeană. Discuțiile menite să ajungă la o soluție sunt în desfășurare sub egida SUA și UE, în timp ce Rusia, fostul protector al ambelor țări și furnizor de forțe de menținere a păcii după războiul din 2020, este și ea implicată indirect.
Începând cu 12 decembrie 2022, trupele azerbaidjaneze au blocat principala rută către enclavă, cunoscută sub numele de Coridorul Lachin, iar începând cu 15 iunie, blocada a devenit totală. Criticii văd acest lucru ca pe o manevră pentru a forța plecarea celor aproximativ 120.000 de etnici armeni, aflați acum sub asediu în enclavă.
Ocampo a declarat că situația este în realitate mai severă decât o criză umanitară sau o epurare etnică și reprezintă în mod veritabil un „genocid”, conform Articolului II(c) al Convenției privind genocidul, larg acceptat, care stabilește că „provocarea cu bună știință de condiții de viață menite să ducă la distrugerea fizică a unui” constituie genocid.
În interviu, Ocampo a afirmat că există o „reticență a politicienilor americani de a accepta un genocid, deoarece știu că dacă există un genocid, trebuie să acționeze. Rwanda este cel mai mare exemplu: SUA au refuzat să folosească termenul ‘genocid’ pentru a evita implicarea. Deci, asta este o problemă clasică”.
„Administrația Biden nu ar trebui să permită asta. Ei ignoră un genocid”, a spus el. „Pot avea orice opinie, dar legea este foarte clară”.
RAPORTUL pro bono AL LUI OCAMPO, EMIS LA 8 AUGUST, ABORDEAZĂ chestiunea DEFINIȚIILOR: „NU VEI GĂSI CREMATORII ÎN ARTSAH, NICI MACETE, DAR GENOCIDUL PRIN ÎNFOMETARE NU ESTE MAI PUȚIN DEVASTATOR DOAR PENTRU CĂ ESTE TĂCUT. A FOST ACEEAȘI METODĂ mortală FOLOSITĂ ÎMPOTRIVA ARMENILOR ÎN 1915, ÎMPOTRIVA POLONEZILOR ȘI EVREILOR ÎN 1939, ȘI ÎMPOTRIVA POPULAȚIEI DIN SREBRENICA ÎN 1993. ȘI DACĂ NU INTERVENIM CHIAR ACUM, VOM AVEA UN GENOCID pe MÂINILE NOASTRE PÂNĂ LA SFÂRȘITUL ANULUI”.
Raportul (care poate fi citit aici), intitulat „Genocid împotriva armenilor în 2023”, îndeamnă la acțiune la nivel mondial: „Statele Unite, Rusia, membrii Uniunii Europene, toate statele părți ale Convenției privind genocidul și membrii ONU au o rară oportunitate istorică de a opri genocidul împotriva unui grup armean, în 2023”.
„Fără o schimbare dramatică imediată, acest grup de armeni va fi distrus în câteva săptămâni”, a scris Ocampo în raportul pro bono.
În interviu, Ocampo a remarcat, ironic, faptul că Aliev a declarat recent că „geopolitica este de partea Azerbaidjanului” – o aluzie la influența pe care Baku o poate avea datorită considerabilelor rezerve de petrol și gaze naturale ale țării.
Raportul a fost înmânat președintelui Nagorno-Karabah, Arayik Harutiunian, ambasadorului Armeniei la Organizația Națiunilor Unite, Mher Margarian, și Ministerului de Externe al Armeniei de la Erevan.
Ocampo nu este primul care a avertizat cu privire la pericolul pentru populația din enclavă. O hotărâre recentă a Curții Internaționale de Justiție a constatat un „risc real și iminent” pentru „sănătatea și viața” armenilor din enclavă. Curtea a ordonat Azerbaidjanului „să asigure libera circulație a persoanelor, vehiculelor și mărfurilor de-a lungul Coridorului Lachin, în ambele direcții” – lucru pe care Baku l-a ignorat.
La 31 iulie, Ocampo i-a scris președintelui autoritar al Azerbaidjanului, Ilham Aliev, cerând explicații cu privire la intențiile pe care le are și a avertizat că comportamentul său ar putea fi investigat ca un genocid. Nu a primit răspuns.
Ocampo crede că Aliev ar trebui investigat de CPI, ceea ce ar necesita ca și Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite să trimită cazul, dar prioritatea acum este prevenirea eliminării fizice a armenilor din Nagorno-Karabah.
Ocampo și-a început cariera legendară ajutând la eliberarea Argentinei sale natale de dictatura militară. În timpul mandatului său la CPI, în 2008, a obținut mandate de arestare împotriva președintelui de atunci al Sudanului, Omar al-Bashir, pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război în Darfur. Bashir a fost dat jos și se află în închisoare, în Khartoum.
Azerbaidjanul acuză Nagorno-Karabah de separatism și Armenia de iredentism în teritoriul suveran azer și cere ca etnicii armeni din enclavă să accepte un viitor ca minoritate în Azerbaidjan. Armenii susțin că abuzurile repetate împotriva lor – omoruri, declarații agresive și profanarea locurilor de patrimoniu armean, în zonă – contrazic orice idee de bună credință din partea lui Aliev.
Situția confuză din Nagorno-Karabah este un rezultat tipic al modului în care Uniunea Sovietică a gestionat granițele sale interne, folosind cartografia ca instrument politic. Granițele și uneori oamenii au fost mutați din diverse motive – pentru a crea haos sau ca favoruri – iar rezultatul este un amestec de etnii.
Acest lucru a dus la conflicte în Moldova (unde etnicii slavi din regiunea Transnistria sunt „blocați” într-o țară vorbitoare de română), în Georgia (unde trăiesc ruși în mai multe regiuni) și cel mai recent, și spectaculos, în Ucraina (unele părți ale sale sunt vorbitoare de limba rusă). Statele baltice se confruntă, de asemenea, cu tensiuni în ceea ce privește minoritățile ruse.
„Dorim să construim punți, nu ziduri”. Haferland, festivalul care promovează tradițiile săsești
