George Friedman | Criza ungară

Foto: INQUAM / Octav Ganea

<< Viktor Orban a guvernat Ungaria din 1998 până în 2002 și din nou din 2010 până în prezent. În acel timp, el a dominat politica ungară și, în mare măsură, viața ungară. Dar la sfârșitul săptămânii trecute, domnia sa a fost contestată, zeci de mii de manifestanți  adunându-se la Budapesta și cerând căderea lui. Demonstrațiile au continuat în weekend. De când Orban a preluat funcția de premier, cu mai bine de un deceniu în urmă, opoziția maghiară a fost fracturată și, în general, ineficientă. Faptul că atât de mulți oameni s-au unit împotriva domniei sale, după atât de mult timp, este, prin urmare, un eveniment uimitor, indiferent dacă duce la înlăturarea lui >>, notează George Friedman, pentru Geopolitical Futures.

<< Ca lider al Ungariei, Orban a creat o ideologie care a influențat alte țări. Are două dimensiuni critice. Prima este opoziția față de migrația în Ungaria. Acum un deceniu, milioane de oameni din Orientul Mijlociu și-au căutat refugiu în Europa, unde multe guverne le-au permis intrarea chiar și atunci când se confruntau cu o rezistență internă. Poziția lui Orban a fost contrară liberalismului european. El a susținut că Ungaria nu este doar un loc, ci o cultură și că valurile de imigranți amenințau acea cultură și istorie. Poziția sa a câștigat sprijin în Europa Centrală, unde s-a format o coaliție anti-migrație în opoziție cu opinia predominantă la Bruxelles. De-a lungul anilor, punctul de vedere al lui Orban a câștigat mult mai mulți adepți în toată Europa.

În al doilea rând, Orban a fost ostil față de ceea ce unii numesc acum cultura „woke” („trezirea” – n.tr.), în special atitudinea sa față de homosexualitate. Criticile sale s-au bazat parțial pe o înțelegere conservatoare a creștinismului, dar și mai mult pe credința că homosexualitatea ar corupe societatea maghiară. Din nou, el a luat atitudine împotriva liberalismului european și, din nou, punctul său de vedere a fost acceptat în alte țări, de-a lungul timpului. În cele mai recente alegeri olandeze, de exemplu, partidul lui Geert Wilders, un aliat deschis și viguros al lui Orban, a dat la o parte partidul liberal al cărui ex-lider fusese unul dintre cei mai puternici critici ai lui Orban.

Influența ideologiei lui Orban a ajuns și în Statele Unite. În timpul unei călătorii efectuate în martie în SUA, Orban a avut o întâlnire intensivă cu Donald Trump. Nu este sigur dacă a schimbat vreuna dintre opiniile lui Trump, dar se pare că au ajuns la o înțelegere comună, iar în discursurile lor ambii au făcut referire la întrevedere.

Întors din acea călătorie, în Ungaria Orban părea în siguranță din punct de vedere politic. Cu toate acestea, pândea o forță puternică anti-Orban, construită pe credința că regimul Orban era corupt și că diverși membri se îmbogățeau cu prețul poporului. Într-un fel, se dă acum o bătălie a valorilor morale între trezire și corupți – una care, până la urmă, putea fi dusă în alte țări. Dar de data aceasta, l-a lovit pe Orban. Nu este clar ce va realiza revolta. Indignarea față de presupusa corupție este larg răspândită, dar la fel este și sentimentul că Orban reprezintă sensul profund al Ungariei.

O altă dimensiune a dramei Orban implică războiul din Ucraina. Înainte de invazia rusă, în timp ce NATO încerca să-și determine strategia, Orban a călătorit la Moscova pentru a avea o întâlnire pe larg acoperită cu președintele rus, Vladimir Putin. În acea întâlnire, Orban a sugerat că cererile Rusiei sunt rezonabile și a spus că sancțiunile împotriva Kremlinului nu vor funcționa. Făcând acest lucru, el a rupt rândurile în raport cu aliații Ungariei din NATO. La scurt timp după începerea războiului, Orban a refuzat să angajeze forțe maghiare sau chiar să permită NATO să plaseze arme sau să le transporte prin teritoriul ungar – un recul notabil pentru campaniile NATO și UE de sprijinire a Ucrainei, care are graniță comună cu Ungaria. În ceea ce privește Rusia, pozițiile lui Orban par să fie mai aproape de Putin decât de Europa.

Deciziile lui Orban cu privire la Ucraina păreau a fi o încercare de a merge pe urmele publicului maghiar, care nu dorea să ia nicio parte în război în general, la fel cum nu dorea imigranți. Orban a fost multă vreme un politician eficient. Asta face evenimentele de săptămâna trecută să te lase și mai perplex. Orban pare să fi pierdut contactul, iar dacă există o schimbare politică la Budapesta, este posibil ca și poziția maghiară față de NATO, Rusia și altele să se schimbe.

Dar Orban nu este încă terminat. Și chiar dacă este, nu este clar dacă oponenții săi au o viziune care depășește suficient de mult disprețul pentru corupție, astfel încât să producă o schimbare mai largă în Ungaria. >>

George Friedman | Geopolitica și Luna

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here