Timp de mai bine de două zile, la sfârșitul lunii aprilie 2023, The Economist a petrecut aproape opt ore conversând cu Henry Kissinger. Am publicat un articol care evaluează modul în care fostul secretar de stat și consilier pentru securitate națională al SUA consideră că America și China trebuie să își repare relațiile. Transcrierea integrală a interviului – AICI. Mai jos, opt puncte importante.
<< Dl Kissinger îl laudă pe Volodimir Zelenski ca fiind un „lider extraordinar” care ar fi înțelept să salute eforturile diplomatice chineze în Ucraina. El explică modul în care și-a schimbat punctul de vedere pentru a sprijini aderarea Ucrainei la NATO (spunând că este și în interesul Rusiei), avertizând că liderii Europei greșesc atunci când au șovăit cu privire la aderarea sa.
El este profund îngrijorat de amenințarea reprezentată de confruntarea dintre America și China, dar și de inteligența artificială. Pune la îndoială viitorul relației China-Rusia, se arată critic cu calitatea conducerii politice din America, se așteaptă ca Japonia să devină o putere nucleară în curând și laudă guvernul Indiei pentru conduita sa în politica externă.
1) De ce ar trebui Ucraina să se alăture NATO – de dragul Europei și al Rusiei
- „Ceea ce spun europenii acum este, din punctul meu de vedere, extrem de periculos. Pentru că europenii spun: `Nu îi vrem în NATO, pentru că e prea riscant. Și, prin urmare, îi vom înarma foarte mult și le vom oferi cele mai avansate arme’. Și cum poate funcționa asta? Nu ar trebui pus capăt [războiului] într-un mod greșit. Presupunând că rezultatul este rezultatul probabil, acesta ar fi undeva pe linia de status quo ante [cea anterioară lui 24 februarie 2022]. Rezultatul ar trebui să fie unul în care Ucraina să rămână protejată de către Europa și să nu devină un stat solitar care se îngrijește de sine”.
- „Dacă aș vorbi cu Putin, i-aș spune că și el este mai în siguranță cu Ucraina în NATO”.
- „Acum am înarmat Ucraina până la un punct în care va fi țara cel mai bine înarmată și cu cea mai puțin experimentată conducere strategică din Europa. Dacă războiul se termină așa cum se va termina probabil, cu Rusia pierzând multe dintre câștigurile sale, dar păstrând Sevastopolul, s-ar putea să avem o Rusie nesatisfăcută, dar și o Ucraină nesatisfăcută – cu alte cuvinte, un echilibru al instatisfacțiilor”.
- „Așadar, pentru siguranța Europei, este mai bine să avem Ucraina în NATO, unde nu poate lua decizii naționale cu privire la revendicările teritoriale”.
2) Despre amenințarea unui conflict global care decurge din confruntarea dintre America și China
- „Ne aflăm în situația clasică de dinaintea Primului Război Mondial, în care niciuna dintre părți nu are prea multă marjă de concesie politică și în care orice perturbare a echilibrului poate duce la consecințe catastrofale”.
- „Ambele părți s-au convins că cealaltă reprezintă un pericol strategic”. „Suntem pe calea confruntării de mare putere”.
- „Cele mai mari două pericole pentru pace, în acest moment, suntem noi doi [America și China]. În sensul că avem capacitatea de a distruge umanitatea”.
3) Despre măsura în care Ucraina este gata să discute cu China despre război
- „Ucrainenii vor relația. Zelenski s-a dovedit a fi un lider extraordinar și este un exercițiu de înțelepciune din partea sa, pentru că ei ar fi putut crede, după angajamentul ‘parteneriatului fără limite’ [dintre Rusia și China], că China nu va intra niciodată într-o paralelă diplomatică la NATO”.
- „Ucraina este acum un stat major. Chinezii vorbesc de relații comune”.
4) Despre amenințarea care se profilează din partea AI
- „[China și America] sunt două puteri de acel tip că, din punct de vedere istoric, o confruntare militară era inevitabilă. Dar aceasta nu este o circumstanță normală, din cauza distrugerii reciproc asigurate și a inteligenței artificiale. Ne aflăm la începutul unei capacități în care mașinile ar putea impune molime globale sau alte pandemii – nu doar nucleare, ci orice câmp de distrugere umană. Circumstanțele necesită lideri responsabili, care cel puțin să încerce să evite conflictul”.
5) Îndoielile sale cu privire la relația Chinei cu Rusia
- „Până la acordul dintre Putin și Xi, de la Jocurile Olimpice, când Xi și-a declarat opoziția față de extinderea NATO, nu cred că, înaintea sa, vreun lider chinez mai exprimase o viziune asupra evoluției europene. Xi trebuie să fi știut că Putin va merge în Ucraina. Acesta este un angajament serios al Chinei”.
- „Nu am întâlnit niciodată un lider rus care să spună ceva bun despre China. Și nu am întâlnit niciodată un lider chinez care să spună ceva bun despre Rusia, se tratează oarecum cu dispreț”.
6) În cinci ani, Japonia va deveni un stat cu arme nucleare
- „[Pe] Japonia. Are o perspectivă destul de clară încotro se îndreaptă; se îndreaptă spre a deveni o putere nucleară, în cinci ani. Și vor să fie mereu aproape de noi. Cu excepția faptului că nu aș exclude că fac înțelegeri neconvenabile pentru noi. Dar ei vor fi mereu îngrijorați de China și de relația de putere dintre ei. În mod similar, nu cred că Japonia are vreo intenție de a fi membru permanent al unui sistem multilateral global care i-ar constrânge”.
7) Despre polarizarea americană de pe plan intern și lipsa de atractivitate atât a lui Donald Trump, cât și a lui Joe Biden
- „…o situație comparabilă cu Watergate ar putea duce la condiții de tip război civil și asta mă îngrijorează profund. Natura unei dezbateri politice este foarte diferită de cea existentă atunci când am venit prima dată la Washington”.
- „Nu cred că Biden poate oferi inspirație și… sper că republicanii pot găsi pe cineva mai bun… Uite, nu este un moment grozav în istorie, dar alternativa este abdicarea totală”.
- „…chiar și în perioada Nixon, cu toate animozitățile ei, încă exista un grad de unitate. A început să slăbească în fiecare administrație, dar cred că Trump, iar acum Biden au dus lucrurile prea departe”.
8) Despre succesul politicii externe a Indiei și necesitatea unor legături mai strânse între America și India
- „Știți, liderul politic în exercițiu care este destul de aproape de viziunea mea este ministrul de externe indian”.
- „Sunt foarte entuziasmat de relațiile strânse cu India. Mă preocupă definiția anti-chineză a [politicii americane], dar nu sunt în favoarea retragerii din Asia”.
- „Sunt de acord cu întărirea militară a Indiei în ceea ce privește conflictul cu China”.
- „În India de astăzi, există spațiu pentru aliniere. Am foarte mare respect pentru modul în care indienii își conduc politica externă acum, pentru că arată echilibru”. >>
