Profesorii se vor confrunta în noul an școlar cu noi probleme care le vor pune la încercare tactul pedagogic. Este vorba în primul rând de un scenariu în care unii copii, mai ales dacă provin din familii de „coronasceptici”, vor refuza să poarte mască sau și-o vor da jos, deși este obligatorie. Mai ales în cazul adolescenților, este foarte probabil să apară gesturile de frondă, de sfidare și testare a autorității. Profesorii reclamă faptul că ghidurile Ministerului Educației nu prevăd astfel de situații și că sunt lipsiți de posibilitatea unei eventuale sancțiuni aplicate acestor elevi.
„Scenariul copiilor care provind din familii care nu cred în existența virusului nu vreau să-l duc mai departe. Scenariul acesta înseamnă că acești copii nu vor purta măști, nu vor respecta distanțarea fizică, nu vor asculta nici profesorii, pentru că ei deja au petrecut șase luni de zile în mediul de acasă în care s-au impregnat cu această impresie că toate aceste măsuri sunt un fel de hocus-pocus al autorităților și că la sfârșit, dintr-un joben magic, va ieși un iepure, nicidecum un virus care să-i amenințe pe ei, pe familiile lor sau pe propriii colegi”, a declarat la Digi24 Lăcrămioara Bozieru, profesoară de engleză.
„Consider că este un risc foarte mare ca lucrul acesta chiar să se întâmple – efectiv ca ei să ignore, fie cu bună știință, fie din teribilism, toate aceste reguli și un lucru pe care ghidurile acestea nu-l indică – și după părerea mea ar fi trebuit să fie precizat – este și felul în care noi putem să ne asigurăm că există o… haideți să-i spunem pedeapsă, o sancțiune. În niciun caz nu iei copilul să-l bați la tălpi, Doamne ferește, dar el ar trebui sub o formă sancționat în momentul în care în mod repetat se abate de la aceste norme”, spune profesoara Lăcrămioara Bozieru.
*Specialiștii care le-au făcut nu au mai avut de foarte mult timp de-a face cu copii și cu adolescenți
Ea spune că ghidurile Ministerului i-au dar senzația mea este că specialiștii care le-au făcut nu au mai avut de foarte mult timp de-a face cu copii și cu adolescenți. „Alminteri, cred eu că ar fi știut că adolescenții sunt prin natural lor rebeli, acum poate că mai mult decât înainte. Față de generațiile anterioare ei sunt categoric mai verbali, mai vocali, sunt mult mai porniți împotriva regulilor și mai dornici de un challenge. Probabil ne vom confrunta cu situații în care ei nu vor dori să-și pună măștile și nu vom avea mare lucru ce să le facem”, a arătat profesoara Bozieru.
Ea a conturat și un scenariu de frondă colectivă: „Doamna Anisie a spus că dacă nu vine cu măscuța – Doamne ajută că avem diminutive! – i se va da măscuță de la școală. Copiii ăștia vorbesc pe WhatsApp și eu mi-am pus problema ce se întâmplă dacă în grupurile lor de WhatsApp la nivelul unui liceu, ei își spun: Ce-ar fi să nu venim mâine niciunul cu mască? Hai să vedem ce fac ăștia!” Și în momentul respectiv, vă închipuiți, va fi într-o zi, într-adevăr, lotul de măști suficient, poate și a doua zi. Ei, în a treia zi s-ar putea să nu fie suficiente măști!” – atrage atenția cadrul didactic. „Eu nu spun că lucrul acesta se va întâmpla, dar este posibil să se întâmple și prin firea aceasta a lor, adolescenții în mod cert vor încerca, sub o formă sau alta, să testeze autoritatea. Eu cred că o vor face”, a spus Lăcrămioara Bozieru.
*Normele sanitare nu se negociază
Profesorul Marcel Bartic, directorul unei școli private, spune că într-un astfel de scenariu, școala trebuie să dea dovadă de fermitate și să discute din timp cu părinții. „N-ar trebui să existe așa ceva. Normele sanitare sunt obligatorii. Sunt un lucru care trebuie să ne amintească că suntem o comunitate, că trebuie să avem grijă unii de ceilalți. Nu există să intri fără mască în școală. Absolut toți factorii de decizie trebuie să se asigure că acest lucru se va întâmpla. Normele sanitare nu se negociază!”, consideră profesorul Marcel Bartic.
„Trebuie să recunoaștem cu onestitate că presiunea pusă în momentul acesta pe profesori este foarte mare”, spune psihologul și psihoterapeutul Mihaela Săhlean. „Și ei sunt oameni, care au tot felul de anxietăți, au dezvoltat tot felul de frici, sunt și ei părinți. Ei trebuie să dea un exemplu, într-adevăr, dar trebuie și ei să-și gestioneze mai mult decât propriile emoții: trebuie să gestioneze și clasa, trebuie să aibă și o atenție pe care până acum nu o aveau, într-o variantă mult crescută decât cea anterioară”, subliniază Mihaela Săhlean.
„Foarte important pentru un copil, mai ales pentru un copil de vârstă mică sau medie, sunt mesajele care vin către el, care trebuie să fie coerente. Dacă în casă va auzi ceva și în casă altceva, acest copil va fi evident într-o stare de confuzie și nu va respecta aproape nimic sau se va orienta către grupul de vârstă, grupul de apartenență și va mai vedea el sau va respecta secvențial”, a arătat psihologul la Digi24.
„Contează foarte mult echilibrul, pentru că și panica exagerată, dar și ignorarea, ambele sunt la fel de nocive. Copilul trebuie să înțeleagă clar de ce trebuie să acționeze într-un fel. Cât timp un copil nu înțelege motivația, să nu ne așteptăm să respecte ceva. Trebuie el personal să fie motivat. Iar aici și părinții, și profesorii au suficient de multe pârghii, în condițiile unui mesaj coerent”, spune Mihaela Săhlean.
În cazul în care într-o clasă un copil își scoate masca și spune „nu mai pot să respir”, în acel moment, profesorul trebuie să stăpânească clasa, să spună „Rămâneți toți cu măștile”, îl cheamă pe acel copil: „Hai să vorbim puțin”. Eventual, îl scoate din clasă, vorbește puțin cu el, schimbă masca, pentru că e posibil ca ea să fie umedă, dacă copilul a vorbit sau a respirat foarte mult, vede dacă are o problemă într-adevăr – suferă de astm sau suferă de o problemă respiratorie. Începe să vorbească cât se poate de unul la unul cu el. Nicidecum nu-l face de rușine în fața clasei, nu-l stigmatizează, nu spune „Nu faceți ca el!” și în niciun caz nu îl dă ca pe un exemplu negativ. În discuția unul la unul, este întrebat ce simte, de ce simte nevoia să facă asta și i se explică. Sentimentele față de familie, față de cei dragi, trebuie aduse în discuție – a mai explicat psihologul Mihaela Săhlean.
