Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) susţine că exonerarea de responsabilitate juridică a celor vinovaţi de uciderea disidentului Gheorghe Ursu reprezintă un pericol la adresa statului de drept şi se situează în contradicţie flagrantă cu adevărul istoric, potrivit News.ro.
IICCMER susţine, într-un comunicat de presă, că decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la cazul Gheorghe Ursu ”fragilizează cultura democratică din România, deschizând larg calea reabilitării regimului totalitar”.
”IICCMER consideră că decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la cazul Gheorghe Ursu (Apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva sentinţei penale nr 196/F din 17 octombrie 2019, pronunţată de CAB, Secţia I Penală, în dosarul 2500/2/2017 – 1030/2017) reprezintă un moment crucial pentru toate instituţiile implicate în condamnarea totalitarismului comunist şi în reabilitarea victimelor nevinovate ale acestuia, dar şi pentru societatea românească în ansamblul ei. Exonerarea de responsabilitate juridică a membrilor aparatului de securitate direct şi indirect implicaţi în asasinarea disidentului Gheorghe Ursu loveşte în fundamentele morale ale societăţii, reprezintă un pericol la adresa statului de drept şi se situează în contradicţie flagrantă cu adevărul istoric. Ea creează premisele impunităţii celor care au fost implicaţi în crimele politice ale regimului comunist şi fragilizează cultura democratică din România, deschizând larg calea reabilitării regimului totalitar”, se arată în comunicatul IICCMER.
Potrivit IICCMER, decizia Înaltei Curţi pleacă de la ”premise discutabile şi care nu se verifică factologic”.
”Inginerul Gheorghe Ursu a fost doar una dintre persoanele aflate la acea vreme în conflict cu statul totalitar. Prin curajul şi onestitatea opiniilor sale, el a fost un adevărat purtător de cuvânt al atitudinilor protestatare din ţară de la acea vreme. Aşa cum se arată şi în propunerea de arestare a acestuia, întocmită de Şeful Direcţiei a II-a a Securităţii, general-maior Macri Emil, şi şeful Direcţiei a VI-a, colonel Vasile Gheorghe, la 30 ianuarie 1985, regimul se temea de efectul de contagiune al opiniilor şi acţiunilor sale, deci tocmai de pericolul transformării protestului său individual într-unul colectiv. (…) Inginerul Gheorghe Ursu se afla în conflict deschis cu regimul, ca urmare a acţiunilor sale politice de protest, fapt recunoscut de statul comunist în documentele sale oficiale”, afirmă conducerea IICCMER.
Potrivit reprezentanţilor IICCMER, decizia instanţei exonerează de responsabilitate juridică pe toţi cei care au comis crime şi ilegalităţi în timpul regimului comunist, lovind în valorile fundamentale ale statului de drept.
”Sunt puse astfel în pericol efectele juridice pozitive create de condamnarea foştilor comandanţi de penitenciare comuniste, Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior, prin eforturile conjugate ale IICCMER şi ale sistemului de justiţie. O astfel de decizie, devenită «autoritate de lucru judecat», distruge fundamentul legal al investigării crimelor şi abuzurilor săvârşite de membrii aparatului represiv şi de ceilalţi reprezentanţi ai statului totalitar comunist.(…) Considerăm că decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie creează contextul unei adânci reflecţii cu privire la evaluarea critică a întregului trecut totalitar, ca fundament al culturii democratice contemporane”, precizează IICCMER.
Totodată, a fost lansată o petiţie online pentru susţinerea investigării crimelor regimurilor totalitare şi aducerea celor vinovaţi în faţa justiţiei.
Printre semnatarii petiţiei se numără prof. univ. dr. Daniel Şandru, preşedinte executiv al IICCMER, Mioara Anton, istoric, Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga”, prof. univ. dr. Dennis Deletant, istoric, Woodrow Wilson Public Policy Fellow, dr. Cosmin Popa, istoric, Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga”, şi prof. univ. dr. Ioan Stanomir, politolog, Universitatea Bucureşti.
Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu, Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, au fost achitaţi joi, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar decizia este definitivă.
