Justiţia britanică i-a acordat luni fondatorului Wikileaks, Julian Assange, posibilitatea de a face un nou recurs împotriva extrădării în Statele Unite, care vor să îl judece pentru o scurgere masivă de documente.
Această audiere a fost crucială după o confruntare juridică de cinci ani care a devenit simbolul luptei pentru libertatea de informare a susţinătorilor australianului de 52 de ani, comentează France Presse, citată de Agerpres.
Julian Assange, care este considerabil slăbit, potrivit apropiaţilor săi, nu a participat la audierea de la Curtea Regală de Justiţie din Londra „din motive de sănătate”, a declarat avocatul său, Edward Fitzgerald.
Fondatorul WikiLeaks riscă până la 175 de ani de închisoare în Statele Unite pentru publicarea a peste 700.000 de documente confidenţiale privind activităţile militare şi diplomatice ale SUA, în special în Irak şi Afganistan, începând din 2010. Aceste documente includ o înregistrare video care arată civili, inclusiv doi jurnalişti Reuters, ucişi de tirurile unui elicopter de luptă american în Irak în iulie 2007.
La sfârşitul lunii martie, după o serie de complicaţii juridice, doi judecători ai Înaltei Curţi din Londra, Victoria Sharp şi Jeremy Johnson, au cerut Statelor Unite noi garanţii privind tratamentul pe care Julian Assange îl va primi în această ţară, înainte de a se pronunţa asupra cererii fondatorului WikiLeaks de a face un nou recurs împotriva extrădării sale.
Luni, aceştia au ascultat poziţia părţilor faţă de răspunsul autorităţilor americane.
Apărarea lui Julian Assange a acceptat asigurările Statelor Unite că australianul nu va fi condamnat la pedeapsa cu moartea. Statele Unite au oferit o „promisiune fără echivoc de a nu-l acuza de nicio infracţiune capitală”, a explicat Edward Fitzgerald în concluziile scrise.
Dezbaterile s-au axat în principal pe primul amendament al Constituţiei SUA, care protejează libertatea de exprimare, şi pe posibilitatea ca Julian Assange să beneficieze de acesta în cazul extrădării.
Edward Fitzgerald şi-a exprimat îngrijorarea că acest amendament nu se va aplica clientului său, care nu este american. „Nu există nicio garanţie că el se poate baza pe primul amendament”, a spus el. „Există un risc real de discriminare”, a adăugat avocatul.
James Lewis, avocatul care reprezintă guvernul american, a declarat că, în cazul extrădării, Julian Assange ar fi „îndreptăţit la întreaga serie de drepturi procesuale, inclusiv la dreptul de a invoca şi de a încerca să invoce primul amendament ca mijloc de apărare”.
Dar garanţiile prezentate de Statele Unite nu au reuşit să îi convingă pe judecătorii britanici.
Julian Assange a fost arestat de poliţia britanică în aprilie 2019, după şapte ani petrecuţi în ambasada Ecuadorului la Londra, pentru a evita extrădarea în Suedia în cadrul unei anchete de viol care a fost clasată în acelaşi an.
De atunci, au existat tot mai multe apeluri pentru ca preşedintele american Joe Biden să renunţe la acuzaţiile împotriva sa. La începutul anului 2024, Australia a făcut o cerere oficială în acest sens, pe care preşedintele american a declarat că o ia în considerare, ceea ce a stârnit speranţe în rândul susţinătorilor lui Assange.
În ianuarie 2021, justiţia britanică s-a pronunţat iniţial în favoarea fondatorului WikiLeaks, invocând un risc de sinucidere în cazul extrădării sale. Însă această decizie a fost ulterior anulată.
Julian Assange a lipsit şi de la audierea din februarie din motive de sănătate. Avocaţii săi au susţinut că extrădarea i-ar pune în pericol sănătatea şi chiar viaţa, şi că dosarul împotriva sa este „politic”.
