Președintele francez Emmanuel Macron recunoaște rareori când greșește, dar atunci când revine asupra unei erori, rezultatul poate fi spectaculos, scrie The Times.
După doi ani de la începerea războiului Rusiei în Ucraina, Franța și liderii europeni clipesc cu uimire și o oarecare supărare în legătură cu răsturnarea de situație care l-a făcut pe președintele francez, cândva docil, să se prezinte drept șoimul asumat al continentului.
Anul trecut, Macron le-a spus liderilor din estul NATO că, în mod naiv, a judecat greșit intențiile președintelui Putin în 2022 și că ar fi trebuit să le ia mai mult în seamă, în timp ce s-a angajat într-un dans diplomatic cu liderul rus.
În ultima lună, conversia a intrat în forță, Macron, întotdeauna marele strateg, s-a angajat într-o misiune de a trezi Europa și pe francezi într-o chestiune pe care o consideră o amenințare la adresa existenței lor din cauza avansului Rusiei spre vest în Ucraina și a eforturilor Kremlinului de a destabiliza Occidentul cu o ofensivă hibridă.
Rusia trebuie învinsă, iar Europa trebuie să fie pregătită să intervină, spune acum Macron. „Războiul s-a întors pe teritoriul nostru. Unele puteri au devenit de neoprit și ne amenință mai mult în fiecare zi, ne atacă și mai mult, iar noi avem nevoie de curaj”, a declarat el la Praga în această săptămână.
Acasă, Macron și-a propus să schimbe opinia publică, care se opune în mare parte ajutorului acordat Ucrainei, și a început să prezinte dreapta populistă, condusă de Marine Le Pen, ca fiind colaboratoare a invadatorilor ruși.
Fără constrângerile politice cu care se confruntă Olaf Scholz din Germania, Rishi Sunak și alți prim-miniștri, șeful statului francez a acaparat lumina reflectoarelor europene, zgâlțâindu-i pe aliați în urmă cu două săptămâni. Liderul francez a sugerat, la un summit de solidaritate cu Ucraina de la Paris, la care Scholz a participat în mod corespunzător, că trupele NATO ar putea fi trimise în luptă.
Relația spinoasă dintre președintele liric și cancelarul precaut a atins pragul de jos săptămâna aceasta, când Macron, aflat într-o călătorie la Praga, a părut să-l acuze pe Scholz de lipsă de caracter din cauza reticenței sale de a trimite rachete Taurus la Kiev.
Élysée a insistat că Macron i-a „urecheat” pe toți aliații Ucrainei atunci când a spus că aceștia „refuză să vadă tragediile care se apropie” și a adăugat că „va fi necesar să nu fim lași”.
Dar răul a fost făcut. „Nu trebuie să vorbim despre bocanci pe teren sau despre a avea mai mult sau mai puțin curaj”, a replicat Boris Pistorius, ministrul german al apărării. „Acesta este un lucru care nu ajută la rezolvarea problemelor pe care le avem atunci când vine vorba de a ajuta Ucraina”.
Noul Macron a fost bine primit de esticii care anterior fuseseră îngroziți de curtarea lui Putin. Acest lucru s-a văzut în întâmpinările fastuoase de care a avut parte Putin la Versailles în 2017 și în apelurile lui Macron din 2019 de a îmbrățișa Rusia într-o nouă „arhitectură de securitate europeană”. Pentru cei din est, picătura care a umplut paharul curtoaziei franceze a fost cerința lui Macron din 2022, la câteva luni după invazie, de a nu „umili Rusia”.
Cu o notă apăsată de „v-am spus noi”, Gabrielius Landsbergis, ministrul de externe lituanian, a declarat despre noul Macron că „vremuri ca acestea necesită leadership politic, ambiție și curaj pentru a gândi în afara cutiei”.
Germania, însă, este iritată din cauza convertirii marțiale a lui Macron. Berlinul a spus Franței, cea mai mare și singura putere militară nucleară a UE, să se potolească și să înceapă să trimită partea sa echitabilă de arme în Ucraina.
Potrivit Institutului Kiel din Germania, un think tank de cercetare economică, Franța se află pe locul 14, cu mult în urma Statelor Unite, Germaniei și Marii Britanii, în ceea ce privește contribuțiile sale. Francezii contestă cifrele, numindu-le înșelătoare și susținând că o mare parte din livrările lor, inclusiv rachete, sunt secrete. De asemenea, francezii nu au negat rapoartele, aprobate tacit în această lună de Germania, potrivit cărora ar avea o parte din personalul militar, alături de Marea Britanie, precum și consilieri în interiorul Ucrainei.
Macron, care în 2019 a acuzat serviciul său diplomatic că face parte dintr-un „stat profund” francez antirusesc, se bucură de renașterea sa ca potențial salvator european. Această înfățișare a provocat săptămâna aceasta o punere la punct caracteristică din partea lui Dmitri Medvedev, fostul președinte rus, care l-a numit pe Macron „un moștenitor meschin și tragic al lui Bonaparte, dornic să răzbune” înfrângerea împăratului francez din 1812 în Rusia.
„Mă simt complet în largul meu. O trezire strategică este vitală în aceste vremuri periculoase”, a declarat Macron. După ce a convocat alți 28 de lideri europeni la o videoconferință joi seara, consilierii săi au declarat că președintele francez a fost clar, cu riscul de a stârni supărare, în a exprima „urgența de a face mai mult, mai bine și altfel pentru a ajuta Ucraina”.
Noua misiune a lui Macron se leagă de efortul său de lungă durată, dar până în prezent nereușit, de a dota Europa cu propriul sistem de securitate și capacitate de apărare, mai ales în contextul în care Statele Unite ar putea să se retragă sub o posibilă a doua președinție Trump.
Macron a găzduit ultimul summit video după ce s-a consultat cu predecesorii săi Nicolas Sarkozy și François Hollande și apoi i-a convocat pe liderii partidelor de opoziție pentru a-i informa cu privire la perspectiva dezastruoasă a unui avans al Rusiei spre vest.
Arătându-le o hartă murală a pozițiilor militare, el le-a spus că nu ar trebui să mai existe „nicio linie roșie”. Toți au reacționat cu indignare, susținând că președintele încearcă să transforme conflictul din Ucraina în armă politică pe plan intern pentru a evita o iminentă înfrângere a blocului său centrist la alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Cea mai acută reacție negativă a venit din partea Adunării Naționale al lui Marine Le Pen, care se preconizează că va obține o victorie covârșitoare în alegeri. Gabriel Attal, prim-ministrul lui Macron, i-a spus deja lui Le Pen că partidul său favorabil Rusiei acționează ca o avangardă a lui Putin în Franța.
Jordan Bardella, președintele partidului, în vârstă de 28 de ani, a declarat că i-a transmis lui Macron „să nu meargă la război cu Rusia”. Trimiterea soldaților francezi „să lupte cu o putere nucleară precum Rusia este iresponsabilă și extrem de periculoasă pentru pacea mondială”, i-a spus Bardella președintelui francez.
