Deputaţii ucraineni au amânat joi examinarea unui controversat proiect de lege asupra mobilizării militare, în timp ce armata se confruntă cu problema completării rândurilor sale după aproape doi ani de război cu Rusia şi preşedintele Volodimir Zelenski le-a cerut bărbaţilor ucraineni care au părăsit ţara să revină în Ucraina pentru a lupta pe front sau pentru a lucra şi plăti impozite, relatează agenţiile France Presse şi EFE, citate de Agerpres.
În Ucraina are loc de mai multe săptămâni o dezbatere intensă pe acest subiect. Armata ucraineană a suferit pierderi a căror amploare este păstrată secretă şi, spre deosebire de perioada de început a războiului, mai găseşte greu voluntari.
Un proiect de lege pregătit de guvern urma să fie examinat joi în primă lectură de parlament. Dar, după o reuniune cu uşile închise cu comandamentul militar, deputaţii au decis să retrimită textul pentru a fi elaborat din nou. „La finalul reuniunii, proiectul de lege a fost retrimis iniţiatorului”, a declarat David Arahamia, şeful grupului parlamentar al partidului preşedintelui Volodimir Zelenski.
„Înţelegem cererea comandamentului militar şi suntem gata să-i răspundem. Dar nu toate regulile pot fi acceptate. Unele dispoziţii pur şi simplu încalcă drepturile omului, altele nu sunt formulate optim”, a explicat politicianul citat.
Sistemul actual de mobilizare este considerat injust, ineficient şi adesea corupt, în timp ce se intensifică apelurile pentru demobilizarea celor care luptă de mult timp şi familiile soldaţilor aflaţi pe front au participat la mitinguri pentru a cere lăsarea lor la vatră.
Preşedintele Zelenski, care în august i-a demis pe toţi comandanţii comisariatelor militare din ţară pentru a elimina un vast sistem corupt prin care bărbaţii încorporabili se sustrag mobilizării prin oferirea unor sume de bani, a anunţat luna trecută că armata a propus mobilizarea a încă 450.000-500.000 de soldaţi pentru a putea face faţă celor circa 600.000 de soldaţi ruşi desfăşuraţi în teritoriile ucrainene ocupate.
Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a precizat că în stabilirea acestei cifre au fost avute în vedere „penuria actuală, instruirea noilor unităţi şi previziunea pierderilor” pentru anul 2024.
Efectivele armatei ucrainene numără aproximativ 850.000 de militari. Deşi numărul celor trimişi pe front şi pierderile nu sunt dezvăluite, orice ucrainean poate să vadă cum în cimitire au crescut sectoarele militare. O estimare americană, care datează din august anul trecut, indica atunci circa 70.000 de morţi şi 120.000 de răniţi în rândul trupelor ucrainene.
Pentru a găsi noi recruţi, patrule formate din poliţişti şi militari ucraineni periază străzile şi locaţii precum baruri şi restaurante, unde abordează bărbaţii aparent apţi pentru armată cărora le înmânează citaţii pentru încorporare.
Deocamdată niciun calendar pentru procesul de adoptare a noii legi a mobilizării nu a fost făcut public, iar examinarea amendamentelor ar putea dura zile sau săptămâni.
Proiectul de lege retrimis acum pentru a fi reexaminat prevede scăderea vârstei de mobilizare de la 27 la 25 de ani, simplificarea procedurilor de înrolare, noi sancţiuni pentru cei care caută să se sustragă, cum ar fi restricţii de obţinere a permisului de conducere sau interdicţia de a efectua tranzacţii imobiliare, stabileşte termene şi condiţii concrete pentru ca toţi bărbaţii care au vârsta de încorporare, inclusiv cei stabiliţi în străinătate, să se înregistreze la centrele de recrutare. În schimb, textul propus limitează la trei ani perioada serviciului militar pe timp de război, perioadă în prezent nelimitată.
Preşedintele Zelenski a vorbit joi la o conferinţă de presă în Estonia despre situaţia bărbaţilor ucraineni care au părăsit ţara, unii în mod ilegal, pentru a nu fi încorporaţi în armată şi le-a cerut să revină în Ucraina, fie pentru a lupta pe front, fie pentru a lucra şi plăti impozite.
„Dacă au vârsta de mobilizare, ei ar trebui să ajute Ucraina. Şi ar trebui să fie în Ucraina”, a răspuns Zelenski la conferinţa de presă comună cu şefa guvernului eston Kaja Kallas, după ce a fost întrebat dacă a discutat cu aceasta din urmă despre repatrierea bărbaţilor ucraineni care pot servi în armată.
Preşedintele ucrainean nu a spus în mod explicit dacă Estonia sau celelalte ţări care găzduiesc refugiaţi ucraineni ar trebui să-i retrimită în Ucraina pe bărbaţii care se sustrag mobilizării, în schimb a subliniat că aceia care nu muncesc şi nu plătesc impozite în Ucraina nu contribuie la apărarea ţării. El a adăugat că nu toţi bărbaţii care au vârsta de mobilizare trebuie în mod necesar să lupte pe front, întrucât în spatele fiecărui soldat există mai mulţi civili care desfăşoară alte activităţi şi contribuie la buget.
Conform legii marţiale adoptate odată cu lansarea invaziei ruse, bărbaţii apţi să servească în armată cu vârste între 18 şi 60 de ani au interdicţie de a părăsi teritoriul naţional. Totuşi, mulţi bărbaţi ucraineni au reuşit să părăsească ţara. Numai în Germania, din cei circa un milion de refugiaţi ucraineni, aproximativ 190.000 sunt bărbaţi cu vârste între 18 şi 60 de ani.
