Preşedintele Klaus Iohannis a precizat, marţi la Palatul Cotroceni, la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, că aderarea României la OCDE rămâne „un obiectiv major asupra căruia ne vom concentra eforturile şi în 2024, prin continuarea alinierii riguroase la standardele Organizaţiei”. Şeful statului a adăugat că îşi exprimă speranţa că ţara noastră va spori în curând contribuţia ca stat membru Schengen, inclusiv prin aderarea cu frontierele terestre şi a amintit de primul pas făcut prin decizia de aplicare a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie a acestui an, notează News.ro.
„România va continua să aibă o acţiune îndreptată spre consolidarea proiectului comun european şi a profilului său în cadrul Uniunii Europene. Trebuie să lucrăm pe mai departe pentru a construi împreună o Europă unită şi coezivă, care caută soluţii echitabile, într-un spirit de solidaritate şi respect. Pentru a atinge acest obiectiv, România se va implica activ în dialogul european privind conturarea viitoarei Agende Strategice şi va rămâne un susţinător energic al procesului de extindere, inclusiv prin prisma valenţelor strategice ale acestuia. Vom rămâne o voce puternică în sprijinul adoptării unor noi soluţii menite să consolideze securitatea internă a Uniunii, inclusiv prin întărirea spaţiului de liberă circulaţie”, a afirmat Klaus Iohannis.
Îmi exprim speranţa că România îşi va putea spori curând contribuţia ca stat membru Schengen inclusiv prin aderarea cu frontierele terestre, un prim pas pozitiv fiind decizia de aplicare a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie a acestui an. De asemenea, România va acorda toată atenţia necesară coordonării şi aprofundării relaţiilor cu partenerii strategici sau cu relevanţă strategică precum Franţa, Germania, Spania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Ungaria, Bulgaria, Belgia, Grecia şi statele baltice. Susţinerea integrării europene a statelor din Balcanii de Vest reprezintă pe mai departe o direcţie de acţiune prioritară, la fel ca şi consolidarea interacţiunii cu statele partenere din Caucazul de Sud – Georgia, Azerbaidjan şi Armenia.
Totodată, urmărim consecvent dezvoltarea dialogului politic bilateral cu statele Asiei Centrale, pentru diversificarea relaţiilor politice şi economice, inclusiv în sfera energiei şi a reţelelor de transport. Pentru autorităţile române, dezvoltarea relaţiilor cu statele din Orientul Mijlociu şi din Golf rămâne deosebit de importantă, chiar esenţială, din toate punctele de vedere.
La întâlnirea noastră de la începutul anului trecut vă spuneam că acţiunea globală a României va dobândi o relevanţă aparte. Astfel, în 2023, am acordat o atenţie sporită cooperării cu state din Asia, Africa şi America Latină. În ceea ce priveşte Asia, am ridicat relaţiile cu Japonia la nivel de Parteneriat Strategic, în cadrul vizitei mele oficiale în acest stat. Am înscris relaţia bilaterală cu Singapore într-o nouă etapă de dezvoltare, prin vizita mea de anul trecut. La 15 ani de Parteneriat Strategic cu Coreea de Sud, punem bazele unui salt calitativ prin valorificarea agendei comune de priorităţi a celor două ţări şi urmărim consolidarea cooperării bilaterale cu Vietnam şi India.
De asemenea, în anul care a trecut, am depus eforturi sporite pentru revigorarea relaţiilor cu Africa. În acest scop, România a adoptat recent prima Strategie Naţională pentru Africa. Vizitele mele în Kenya, Tanzania, Cabo Verde şi Senegal au promovat această nouă dinamică şi noi proiecte şi domenii de cooperare. În 2024, România vizează intensificarea colaborării cu Africa şi continuarea programelor destinate partenerilor africani, cu accent pe educaţie şi transferul de expertiză. În aceeaşi logică s-au înscris şi vizitele din aprilie 2023 din America Latină, în Brazilia, Chile şi Argentina, ocazie cu care am reafirmat interesul României, dar şi al Uniunii Europene, de a dezvolta dialogul politic la nivel înalt. Am convenit cu preşedinţii statelor vizitate din Africa, America Latină şi Asia să extindem relaţiile bilaterale în sferele tradiţionale ale comerţului, investiţiilor, dar şi să le diversificăm în domenii de maximă actualitate precum schimbări climatice, tranziţie verde şi digitalizare.
România va fi foarte activă, pe mai departe, în toate iniţiativele la nivel global pentru combaterea schimbărilor climatice. România va continua, totodată, şi susţinerea fermă a dreptului internaţional şi a ordinii mondiale bazate pe reguli – o valoare aflată în nucleul politicii noastre externe. Mulţumesc tuturor diplomaţilor români implicaţi în obţinerea unui rezultat pozitiv, un succes fără precedent pentru România – câştigarea alegerilor pentru poziţia de judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie – şi transmit mulţumiri tuturor statelor care au sprijinit această alegere.
De asemenea, aceleaşi mulţumiri pentru un alt rezultat foarte important – câştigarea alegerilor pentru Curtea Penală Internaţională. Aderarea României la OCDE rămâne un obiectiv major asupra căruia ne vom concentra eforturile şi în 2024, prin continuarea alinierii riguroase la standardele Organizaţiei.
La rândul său, Iniţiativa celor Trei Mări continuă să aibă un potenţial remarcabil, amplificat de actualul context geopolitic. Succesul Summitului de la Bucureşti de anul trecut, când am reuşit includerea Greciei ca stat membru şi acordarea calităţii de state participante asociate Ucrainei şi Republicii Moldova, a confirmat menirea Iniţiativei de a agrega eforturile de dezvoltare a infrastructurii de transport, energetice şi digitale pe axa Nord-Sud. În relaţia cu statele pe teritoriul cărora există comunităţi româneşti, vom urmări activ ca membrilor acestora să le fie respectate drepturile identitare, în deplină conformitate cu standardele europene.
