După recenta sa inaugurare într-un nou mandat de președinte, Vladimir Putin a semnat un decret care conturează un nou set de obiective naționale pentru Rusia, până în 2030. Această tradiție, care a devenit cunoscută sub numele de decretele din mai, l-a făcut pe Putin ca după fiecare nou episod de inaugurare din cadrul nesfârșitei sale domnii să tot adauge articole în lista de dorințe a țării. Iar asta, chiar dacă nici una nu a fost încă realizată cu succes, scrie Novaia Gazeta Europa (în rusă – AICI, în engleză – AICI).
Boom economic
Decretele din mai au modelat viitorul Rusiei în ultimii 12 ani. Pachetul de decrete pe care Putin l-a propus în 2012 a conturat obiectivele naționale pentru următorii opt ani, fiind ecoul promisiunilor pe care le făcuse cu câteva luni mai devreme în discursul adresat Adunării Federale. Ulterior, toate acestea au rămas nerealizate.
„Planificarea viitorului țării pe o perioadă lungă este o practică normală”, a declarat, pentru Novaia Europa, filosoful și politologul Denis Grekov. „Dar în cazul Rusiei lui Putin, aceasta este o iluzie”.
„Logica folosită este aproximativ aceeași cu cea din spatele planurilor cincinale ale lui Stalin care trebuiau îndeplinite în trei ani. Evident, nici unul nu a fost vreodată implementat cu succes, deși toate au fost portretizate, cu obediența de rigoare, drept triumfuri”, a adăugat Grekov.
Primul set de decrete din 2012 s-a concentrat pe obiective pe termen lung pentru economia rusă. La acea vreme, Rusia spera să atragă investiții și să îmbunătățească ratingul țării pentru a facilita afacerile cu Banca Mondială, sperând să treacă de pe locul 120 în 2011 pe locul 20 după realegerea lui Putin. În 2013, viceministrul dezvoltării economice Andrey Klepach a remarcat că pentru ca decretele să aibă succes, economia ar necesita o rată anuală de creștere de 7%.
La acea vreme, Rusia spera să atragă investiții și să îmbunătățească ratingul Ease of Doing Business realizat de Banca Mondială, sperând să treacă de pe locul 120 în 2011 pe locul 20 după realegerea lui Putin.
„Rata medie de creștere economică a Rusiei în 2012 a fost de doar 1%. Mai mult decât atât, până la debutul războiului din Ucraina, rușii câștigau în medie mai puțin decât în 2013. Poate fi considerat acest lucru cu adevărat un succes?”, punctează economistul Serghei Alexașenko.
Creșterea salariilor
Cel mai notoriu decret de mai al lui Putin a fost unul care ordona creșterea salariului pentru angajații de stat, aducându-i la egalitate cu salariul mediu regional până în 2018, pe care ulterior nu l-a pus în aplicare. Profesioniști precum medicii, profesorii și cercetătorii ar fi câștigat de două ori mai mult. La șapte ani de la semnarea ordinului, RBC scria că doar 16 din cele 89 de regiuni ale Rusiei executaseră ordinul.
Acesta a fost fundalul în care defunctul lider al opoziției ruse, Alexei Navalnîi, a format un sindicat pentru a face lobby pentru respectarea decretului. Ori de câte ori sindicatul constata că o regiune își plătea sub prag angajații de stat, depunea o plângere la guvernator. Cu toate acestea, în 2015, guvernul a schimbat modul de calcul al salariilor lunare, ceea ce înseamnă că angajații de la stat puteau fi plătiți mult mai puțin decât fusese promis, respectând în continuare decretul din punct de vedere tehnic. În același an, Ministerul Muncii a raportat o rată de 99% a conformității cu decretul lui Putin.
„Rosstat a venit cu o metodologie specială care subestima enorm salariul mediu în fiecare regiune. Drept urmare, obiectivele au fost atinse pe hârtie, în ciuda faptului că în viața reală nu se întâmplase asta”, a spus Aleksașenko.
Creșterea numărului de nașteri
În loc să se concentreze asupra economiei țării, decretele din mai 2018 și-au mutat atenția asupra ratei natalității în scădere a Rusiei. La acel moment, Rusia se afla deja sub sancțiuni din cauza anexării Crimeei, iar fluxul de migranți în țară era în declin de câțiva ani. Federația Rusă a înregistrat o creștere naturală pozitivă a populației doar în trei ani de existență – din 2013 până în 2015.
Datele referitoare la criza demografică în curs a Rusiei demonstrează în mod clar că nici decretul prin care se dispune creșterea natalității nu a fost îndeplinit: în 2023, rata natalității a scăzut la minimul ultimilor de 17 ani, fiind de 1,41 copii per familie. Într-un interviu pentru Novaia Europa, referindu-se la declinul continuu, demograful Alexei Rakșa a dat vina pe schimbarea prestațiilor de maternitate pentru primii născuți. În timp ce familiile primesc prestații de stat în valoare de 587.000 de ruble (5.974 EUR) pentru primul lor copil, aceasta se ridică la doar 775.600 de ruble (7.890 EUR) în total pentru doi copii.
În același an, Putin a înlocuit „speranța de viață”, ca unitate principală de măsură, cu „speranța de sănătate”, sau numărul mediu de ani pe care o persoană se poate aștepta să-i trăiască fără boli sau răni semnificative. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în 2019 speranța de sănătate a Rusiei a fost de 64,2 ani, dar statisticile guvernului rus indică faptul că vârsta reală a speranței de sănătate a fost de 60,3 ani. Scopul Rusiei era acela de a atinge o speranță de sănătate de 67 de ani până în 2024, dar conform celor mai recente date, această cifră a crescut doar la 61,37 în 2023.
Insuflarea spiritualității
Abordarea lui Putin față de educație s-a schimbat și ea în mod vizibil, între mandate. În 2012, și-a stabilit obiectivul ambițios ca până în 2020 să existe cel puțin cinci universități rusești în primele 100 locuri din clasamente internaționale ale învățământului superior. Potrivit celui mai prestigios rating din lume în ceea c eprivește universitățile, doar Universitatea de Stat din Moscova a ajuns în Top 100, ocupând locul 84. Următoarea universitate rusă cu cel mai rang, Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, s-a clasat pe locul 234 în lume.
Următoarea rundă de decrete și-a mutat atenția asupra așa-numitelor „valori tradiționale” și „patriotism” în sistemul de învățământ al Rusiei. În 2018, Putin a ordonat ca rușii să fie educați „pe baza valorilor spirituale și morale ale popoarelor Federației Ruse”, precum și a „tradițiilor istorice și naționale-culturale”. Nu a fost niciodată clarificat ce ar însemna acest lucru în termeni practici și nici care ar fi modul în care autoritățile trebuiau să implementeze politica.
În 2018, Putin a ordonat guvernului să asigure „competitivitatea globală a educației ruse și intrarea Rusiei în primele 10 țări din lume în ceea ce privește calitatea educației”. Cu toate acestea, Rusia nu mai participă la PISA din cauza războiului și, fără un sistem internațional de clasare, este imposibil de judecat dacă obiectivul lui Putin a fost atins. Conform celor mai recente date disponibile, din 2018, Rusia se clasat pe locul 30 în lume.
În cea mai recentă rundă de decrete, Putin a continuat să sublinieze crearea unui „mediu patriotic”, solicitând guvernului să creeze condiții „pentru obținerea de indivizi armonios dezvoltați, patrioți și responsabili din punct de vedere social, pe baza valorilor spirituale, morale, culturale și istorice tradiționale rusești”, până în 2030.
„O țară curată”
În decretele sale din mai 2024, Putin a părut să se concentreze pe bunăstarea mediului, dar experții care au vorbit cu Novaia Europa despre cele mai recente obiective și-au exprimat îndoiala cu privire la seriozitatea acestor planuri.
Politologul Denis Grekov a spus că, în realitate, singurul plan pentru Rusia este războiul. „Există un singur plan posibil: să se concentreze toată dezvoltarea asupra războiului”, a spus Grekov, adăugând că mențiunea bunăstării ecologice în momentul actual este „la derută”.
În decretele lui Putin, agenda de mediu a apărut pentru prima dată în 2018, când a stabilit o nouă inițiativă, intitulată „O țară curată”. Printre altele, el a susținut că inițiativa va elimina toate depozitele neautorizate din limitele orașului până în 2024.
Dar, în ianuarie 2023, ministrul resurselor naturale, Alexandr Kozlov, a estimat că doar 58% din depozitele neautorizate situate în limitele orașelor rusești vor fi îndepărtate până la sfârșitul anului. În decretele din 2024, Putin a schițat planuri și mai ambițioase, promițând că Rusia va sorta 100% din deșeurile municipale solide până în 2030 și își va înjumătăți emisiile de poluanți periculoși până în 2036.
Nerealiste sunt și alte părți ale planului din 2024. Putin a promis că va coborî rata sărăciei sub 7% până în 2030 și sub 5% până în 2036, pentru a reduce coeficientul Ginny – un indicator utilizaă pentru a evalua inegalitatea de avere – la 0,37 și pentru a aduce salariul minim la nivelul de 35.000 de ruble (358 €). În prezent, salariul minim din Rusia este de puțin peste 19.000 de ruble (194 euro), iar rata sărăciei este de 9,3%, așa că economistul Serghei Aleksașenko prezice că atingerea acestor noi ținte va fi realizată iarăși prin manipularea statisticilor.
Putin a mai promis că, până în 2030, Rusia se va situa pe locul patru în lume în ceea ce privește PIB, în comparație folosind paritatea puterii de cumpărare (PPP), o măsură care compară prețul anumitor bunuri din diferite țări. Astăzi, Rusia se află pe locul 5 în lume după această măsurătoare, o statistică pe care susținătorii lui Putin o folosesc adesea pentru a-i sublinia realizările economice.
Economiștii sunt însă sceptici; fără PPP, Rusia cade pe locul opt în clasamentul PIB. O reflectare mai obiectivă a calității vieții oamenilor reale ar fi obținută prin examinarea PIB-ului pe cap de locuitor alături de PPP. Dacă s-ar folosi acest sistem, Rusia s-ar situa pe locul 60, între Maldive și Saint Kitts and Nevis.
Întrebat dacă s-ar schimba ceva în caz că programele lui Putin eșuează, Grekov și-a exprimat incertitudinea. „Cred că Putin scade în mod destul de deliberat nivelul de trai al populației pentru a face mai ușor controlul”, a spus el. „Așa [oamenii] nu se pot gândi la nimic altceva în afară de propria lor supraviețuire”.
Epurări-șoc la Moscova. A fost arestat și adjunctul lui Valeri Gherasimov
