Un scandal a cuprins Ministerul ucrainean al Apărării, unde 100.000 de obuze în valoare de aproximativ 37 de milioane de euro au fost plătite, însă nu și livrate, scrie Novaia Gazeta Europa.
Însă, la câteva zile de la apariția acestei povești, Ucraina a obținut cea mai bună clasare din istoria sa în indicele anual de percepție a corupției întocmit de Transparency International (TI).
Îmbunătățirea poziției în indicele TI demonstrează că eforturile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a lua măsuri drastice împotriva corupției – inclusiv în cercul său de apropiați – au dus la unele îmbunătățiri.
Pe de altă parte, scandalul munițiilor este un indiciu clar despre cât de răspândită și normalizată a devenit corupția, atunci când înalți funcționari din domeniul apărării și directori ai unui furnizor de arme colaborează pentru a priva țara lor de livrări militare vitale într-un moment în care se confruntă cu o criză existențială.
Corupția este de mult vreme o problemă în Ucraina. Dar în ultimii 10 ani, de când se colectează anual scorurile de percepție a corupției, țara și-a îmbunătățit ratingul în mod constant.
Cu toate acestea, cu excepția Rusiei și a Azerbaidjanului, nicio altă țară europeană nu este percepută ca fiind mai coruptă decât Ucraina.
În pofida acestei corupții endemice, Ucraina a supraviețuit celor doi ani de conflict și a dat dovadă de o rezistență remarcabilă în fața agresiunii ruse. Dar aceste scandaluri de profil înalt – și percepția generală că Ucraina încă se luptă cu corupția de zi cu zi – au devenit amenințări existențiale într-un moment în care supraviețuirea Ucrainei este, în mare măsură, dependentă de furnizarea continuă de ajutor militar și financiar occidental.
Scepticii din UE – în primul rând Ungaria și Slovacia, dar și extremiștii de dreapta influenți, aflați în prezent în opoziție, precum AfD din Germania – au folosit corupția de netăgăduit din Ucraina ca argument împotriva acordării de ajutor suplimentar.
Similar, în Statele Unite, republicanii au argumentat că lipsa de supraveghere ar putea însemna că ajutorul american este deturnat pentru a umple buzunarele oficialilor corupți.
Pe măsură ce această dezbatere devine tot mai aprinsă și se intersectează tot mai mult cu campaniile electorale pentru Parlamentul European și președinția SUA, orice presupusă dovadă a utilizării abuzive a fondurilor dăunează susținătorilor internaționali ai Kievului.
Este probabil ca acest lucru să alimenteze și mai mult sentimentul de defetism care a înconjurat dezbaterile publice privind Ucraina de când performanța acesteia pe câmpul de luptă, în 2023, nu s-a ridicat la înălțimea aspirațiilor Kievului sau a așteptărilor Occidentului.
Vulnerabilitatea lui Zelenski
Dincolo de precaritatea continuării sprijinului occidental, Zelenski a devenit mai vulnerabil și pe plan intern. Scandalurile repetate de corupție de profil înalt au subminat una dintre principalele sale promisiuni electorale din 2019, aceea de a eradica flagelul.
În timp ce președintele ucrainean a consolidat agențiile anticorupție și a fost deschis față de problemele cu care Ucraina continuă să se confrunte, detractorii săi interni l-ar putea acuza acum că acțiunile sale de combatere a corupției sunt, de fapt, motivate politic.
Asta nu va face decât să alimenteze disensiunile politice din Ucraina. Iar acesta este ultimul lucru de care Zelenski are nevoie într-un moment în care există deja o dezbatere extrem de controversată despre strategia de război și în care dezacordurile dintre conducerea politică și cea militară a țării s-au vărsat în spațiul public.
Rămâne încă neclar dacă Zelenski își va înlocui comandantul-șef, pe generalul Valeri Zalujnîi, așa cum s-a relatat pe scară largă. Se spune că președintele ucrainean i-ar fi oferit lui Zalujnîi un nou rol de consilier în domeniul apărării, însă acesta l-ar fi refuzat.
Relațiile dintre cei doi s-au deteriorat în ultimele luni, în parte ca urmare a eșecului contraofensivei ucrainene din 2023 de a obține succese semnificative pe câmpul de luptă.
În noiembrie, președintele l-a mustrat pe generalul său de top pentru că a acesta a spus public că războiul se află într-un „impas”. De asemenea, au existat speculații potrivit cărora Zalujnîi ar nutri ambiții politice și ar putea candida împotriva lui Zelenski pentru șefia țării.
Un sondaj de opinie din decembrie a arătat că, în timp ce 62% dintre ucraineni au declarat că au încredere în Zelenski, 88% declarau că au încredere în Zalujnîi.
Luate împreună, scandalul de corupție și fisurile de la vârful structurii de putere din Ucraina nu fac altceva decât să afecteze încrederea Occidentului că ucrainenii pot obține victoria în războiul cu Rusia. Iar fără această încredere, obținerea unui ajutor suplimentar este puțin probabilă.
Dacă nu se vor înregistra progrese reale în lupta împotriva corupției, electoratul pro-occidental și pro-european – din care Zelenski își extrage cea mai mare parte a sprijinului său – și-ar putea pierde, de asemenea, suflul. Un viitor european va părea mai puțin atractiv pentru cei care vor vedea în sprijinul occidental o sură de averi pentru o elită coruptă.
Prin urmare, corupția rămâne în centrul crizei existențiale a Ucrainei. Poate că, într-un alt context, corupția n-ar fi un simptom fatal în organismul unei țări, însă în toiul unui război, ar putea fi ultima picătură.
Republicanii din Camera Reprezentanților îl ajută pe Vladimir Putin
