Garda Națională a Rusiei – agenția federală adesea numită „armata privată a lui Putin” – este în proces de a deveni cea de-a doua forță militară a Rusiei. Reformele introduse luna trecută permit acum convocarea cetățenilor obișnuiți pentru a servi în rândurile sale și permit recruților să utilizeze „arme și tehnică militară”, scrie Novaia Gazeta Europa (în rusă – AICI, în engleză – AICI).
Care sunt originile „gărzii pretoriene” a lui Putin și cum a câștigat treptat atât de multă putere
Planul de a crea în Rusia o gardă națională subordonată direct președintelui a fost conceput în 2012, cu principala sarcină descrisă ca fiind „asigurarea securității naționale și apărarea ordinii constituționale”.
Această decizie nu a apărut din senin: în 2011, pe măsură ce Vladimir Putin și Dmitri Medvedev se pregăteau să-și schimbe rolurile de prim-ministru și președinte al Rusiei, au izbucnit proteste în întreaga Rusie, după ce alegerile parlamentare au adus în Parlament doar patru partide, afiliate lui Putin. Tulburat de amploarea mâniei poporului, Kremlinul a considerat „ordinea constituțională” a țării este mai slabă ca niciodată.
Pe 2 aprilie 2012, ziarul rus Nezavisimaia Gazeta a relatat pentru prima dată despre planurile Kremlinului de a înființa o Gardă Națională, dar afirmațiile au fost rapid respinse de purtătorul de cuvânt al lui Putin. Conform ziarului, organizația urma să fie condusă de șeful Trupelor Interne Ruse, o forță paramilitară a Ministerului de Interne al Rusiei. La acea vreme, această poziție era ocupată de generalul de armată Nikolai Rogojkin.
În 2013, Putin l-a numit pe vechiul său prieten și fostul său bodyguard de lungă durată, Viktor Zolotov, în funcția de adjunct al lui Rogojkin. În anul următor, Rogojkin a fost promovat în funcția de trimis al lui Putin în Districtul Federal Siberian, deschizându-i lui Zolotov calea pentru a-i lua locul.
Zolotov, un contemporan al lui Putin care-l cunoaște pe președinte încă din anii 1990, pe când era bodyguard-ul mentorului lui Putin și totodată primar al St. Petersburgului, Anatoli Sobceak. În 2000, Zolotov a devenit șeful securității lui Putin și a fost mult timp una dintre persoanele de încredere ale lui Putin, conform politologului Nikolai Petrov. Acest lucru poate explica avansarea constantă în carieră a lui Zolotov, devenind adjunctul ministrului de interne al Rusiei, după anexarea Crimeei în 2014, și fiind promovat la gradul de general în 2015.
În aprilie 2016, Putin a semnat un decret privind înființarea Serviciului Federal al Trupelor de Gardă Națională a Rusiei, cu Zolotov în frunte. După crearea Gărzii Naționale, trupele Interne nu au mai fost controlate de Ministerul de Interne.
Potrivit lui Petrov, decizia strategică de a crea o a doua armată din Trupele Interne a fost rezultatul protestelor din 2011-2012. „Probabil că atunci Putin s-a temut și a realizat că există amenințări mai grave în interiorul țării”, spune Petrov, adăugând că Putin trebuie să fi fost dezamăgit de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), care nu împiedicase producerea protestelor.
Înființarea Gărzii Naționale a schimbat echilibrul general dintre forțele de securitate și agențiile de aplicare a legii din țară. „Acum exista o nouă organizație în care Putin putea avea încredere – și era practic condusă de bodyguard-ul său”, observă Petrov.
Fără echipă
Conform decretului lui Putin, Trupele Interne nu au fost singurele forțe care au devenit parte a Gărzii Naționale. Toate unitățile de poliție de securitate, inclusiv echipele de intervenție rapidă și aviația poliției, se aflau acum sub controlul său. De asemenea, Garda Națională a ajuns să dețină propriul său parc auto.
Singura forță pe care Ministerul de Interne a reușit, în mod miraculos, să o păstreze pentru el a fost echipa specială Grom, care avea 65 de militari în 2017. Orice operațiune de poliție care avea nevoie de mai multe forțe trebuia acum să se bazeze pe trupele Gărzii Naționale.
Schimbarea a redus semnificativ capacitatea poliției de a răspunde rapid la apeluri, afirmă un fost investigator din cadrul Ministerului de Interne care a acceptat, să vorbească cu Novaia Gazeta Europa, sub protecția anonimatului. Conform lui, dacă un act de vandalism, un jaf, o dispută între fani și un viol au loc în același timp, într-o anumită zonă, atunci nu există nimeni care să răspundă la toate aceste apeluri. „Așa stau lucrurile în prezent în majoritatea marilor orașe”, spune el.
O altă problemă, conform lui, este că aceea că Ministerul de Interne nu mai are unități speciale. Ministrul de Interne, Vladimir Kolokolțev, a încercat să corecteze situația extinzând echipa specială Grom, singura unitate pe care o mai avea la dispoziție. „Kolokolțev s-a bazat pe Grom pentru a putea efectua operațiuni fără a depinde de Garda Națională”, spune Nikolai Petrov.
Acțiunile lui Kolokolțev au stârnit nemulțumirea chiar din partea lui Putin. „Nu avem nevoie de o a doua Gardă Națională. Ceea ce avem nevoie este buna coordonare pe care am avut-o întotdeauna”, a declarat Putin în cadrul unei ședințe extinse a Consiliului Ministerului de Interne în 2017.
Când a început cu adevărat invazia în Ucraina, Kolokolțev a încercat din nou să adauge mai mulți membri la echipa specială Grom, dublând numărul acestora. Deputatul Alexandr Hinștein, care la un moment dat a fost responsabil cu relațiile publice ale lui Zolotov, a condamnat acțiunile lui Kolkolțev, într-o postare din 17 iulie. Potrivit lui Hinștein, Ministerul de Interne a explicat adăugarea de noi membri la echipa Grom invocând „mediul operațional legat de operațiunea militară specială”, un argument pe care Hinștein l-a etichetat ca „neconvingător”. El a afirmat chiar că Grom ar putea fi transferat la Garda Națională, cu toate acestea, momentan rămâne sub controlul Ministerului de Interne.
Într-o țară aflată în război, lipsa echipelor de intervenție a poliției ar putea duce la mari probleme, crede fostul investigator. Și mai ales după război – criminologii au arătat că ratele criminalității cresc după ce soldații se întorc acasă de la război, lucru care s-a întâmplat în Uniunea Sovietică după retragerea trupelor din Afganistan.
„Aceasta nu va fi ca după Afganistan. Aceasta va fi o situație complet nouă, din rândul celor cu care nimeni nu s-a mai confruntat până acum”, spune el.
„Cine, în Garda Națională, știe, de exemplu, cum să reprime traficul de droguri? Nimeni”, spune fostul investigator, adăugând că orice forțe care ar fi putut fi folosite pentru a construi o astfel de forță au fost dizolvate.
Petrov crede că lupta împotriva criminalității nu se află în prezent pe agenda Kremlinului. Putin nu are nevoie de o forță de securitate eficientă, are nevoie doar de una loială.
Extrem de loial
În 2016, Zolotov și-a început mandatul de șef al Gărzii Naționale prin concedieri. Garda Națională nu avea loc pentru nimeni sau nimic care avea legături cu trupele interne acum desființate. Zeci de generali au fost forțați să demisioneze, unul dintre ei fiind chiar închis pentru fraudă.
Potrivit lui Petrov, noii membri de rang înalt ai Gărzii Naționale, selectați personal de Zolotov și, cel mai probabil, chiar de Putin însuși, au fost numiți pentru a se asigura că Garda Națională va asculta dorințele Kremlinului fără să pună întrebări.
Războiul din Ucraina nu pare să fi afectat relația dintre Putin și Zolotov. Nici măcar eșuata rebeliune din iunie, organizată de Grupul Wagner, nu a înrăutățit atitudinea lui Putin față de fostul său bodyguard. Miraculos, Zolotov chiar și-a îmbunătățit reputația după lovitura eșuată, referindu-se la răspunsul forțelor de securitate ca „briliant”, în ciuda eșecului Gărzii Naționale de a-și proteja de mercenari patronul. Drept semn de recunoștință, Putin a promis că gardienii săi vor avea în curând acces la echipament militar.
„Într-un fel, Garda Națională este armata privată a lui Putin”, concluzionează Petrov. La conducerea acesteia, Putin a pus un om „franc incompetent, dar loial” – totul ca parte a unui proces mai lung de eliminare din forțele de securitate a oricăror disidenți. >>
