Zi de zi, fața Europei se schimbă dramatic pe măsură ce amenințările teroriste și imigrația necontrolată distrug idila Uniunii Europene legată de călătoriile fără pașaport între statele membre, scrie Daily Mail.
<< Controalele la frontieră apar în întreg blocul, într-o încercare a guvernelor de a-și restaura suveranitatea și de a-și întări securitatea națională pentru protejarea cetățenilor.
O hartă detaliată, compilată de Mail, arată cum 11 țări din zona Schengen – de la Franța la Slovacia și de la Suedia la Germania – au reintrodus restricțiile de frontieră mult timp abandonate, recurgând inclusiv la verificări de identitate, controalul pașapoartelor, interogări, puncte de control statice și inspectarea vehiculelor.
Conform unui raport al UE privind noile controale, consultat de Mail, multe țări consideră că controalele la frontieră sunt esențiale pentru a opri „infiltrarea” teroriștilor din Orientul Mijlociu, care se prezintă drept migranți, precum și pentru a face față presiunilor crescânde asupra centrelor de primire a solicitanților de azil, supraaglomerate.
De exemplu, Italia a intensificat în această lună controalele la frontiera cu Slovenia, atribuind războiului dintre Israel și Hamas o „creștere a amenințării de violență în cadrul UE” și riscul apariției de migranți-teroriști în contextul „presiunii migratorii constante de pe uscat și mare”.
Slovenia, la rândul său, a anunțat controale la frontierele cu Ungaria și Croația, afirmând că se confruntă cu probleme asemănătoare celor ale Italiei, precum și cu „amenințări la ordinea publică și securitatea internă”.
Aceste măsuri restrictive la frontieră sunt în contradicție cu tratatul Schengen, introdus acum aproape 40 de ani pentru a permite libera circulație a călătorilor între Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg.
Denumit după zona în care Luxemburg, Franța și Germania se intersectează – și unde a fost semnat tratatul – acesta a acoperit curând majoritatea țărilor din Uniunea Europeană în plină expansiune.
Regulile Schengen permit călătoriile fără pașaport între statele membre – fără verificări de identitate – pentru oricine intră în UE până când părăsește zona.
Cu toate că a fost lăudată de birocrații și politicienii de la Bruxelles ca „bijuteria coroanei integrării europene”, politica a fost criticată pentru că acționează ca o atracție pentru migranți și teroriști.
Anul trecut, aproximativ o treime de milion de solicitanți de azil, refugiați și migranți ilegali, au intrat cu succes în Uniunea Europeană prin frontierele sale externe și apoi, conform regulilor Schengen, au putut călători oriunde au vrut, în interiorul blocului.
Mail a monitorizat migranții atât la sosirea lor în UE, cât și pe durata călătoriilor ulterioare. În acestă vară, am urmărit tunisieni care au călătorit în doar patru zile cu autobuzul și trenul din insula Sicilia, prin Italia, până în portul francez de la Dunkirk, de unde au plătit unui traficant o călătorie cu barca, pentru a ajunge în Marea Britanie.
În timp ce, miercuri, este așteptată o decizie a Curții Supreme din Marea Britanie cu privire la legalitatea propunerii Guvernului de a trimite migranți în Rwanda, Germania a anunțat săptămâna trecută propriile planuri pentru un program similar cu cel din Rwanda pentru procesarea solicitanților de azil în afara UE și pentru accelerarea deportărilor migranților ilegali, în timp ce intensifică controalele la frontierele cu Austria, Elveția, Cehia și Polonia.
Și Italia a declarat că speră să trimită migranți în centrele de primire albaneze pentru luarea deciziilor legate de cui ar trebui să-i fie refuzată intrarea.
Cu toate acestea, măsurile restrictive la frontieră ale națiunilor UE au fost criticate pentru restrângerea drepturilor de călătorie pentru cei 400 de milioane de europeni care locuiesc pe teritoriul blocului.
Un raport recent al Euroactiv remarca: „Când iei trenul din Austria până în Germania pare că Schengen nu a existat niciodată. La trecerea frontierei, călătoria se oprește. Toate ușile… sunt închise. Polițiști bine echipați intră în tren pentru a începe verificarea identităților. Impactul imediat: întârziere la fiecare călătorie”.
Au fost puse afișe în întregul oraș Banyuls-sur-Mer, din sudul Franței, cerând redeschiderea a patru drumuri peste apropiata frontieră cu Spania. Aceste drumuri erau folosite de traficanții de persoane pentru a aduce migranți ilegali spre nord în interiorul UE și au fost închise ca măsură „antiteroristă”, conform guvernului de la Paris, ceea ce îi îngrijorează locuitorii care acum trebuie să călătorească mult mai mult pentru a-și vizita rudele sau pentru a merge la muncă.
La Centrul pentru Studii de Politică Europeană din Bruxelles, expertul în migrație Alberto-Horst Neidhardt a avertizat la începutul acestei luni că restrângerea frontierelor arată „fragilitatea zonei Schengen”.
Datorită Schengen, a adăugat el, „un număr mare” de migranți care ajung în sudul Europei se deplasează liber pe tot continentul către țări precum Germania, care a înregistrat o creștere semnificativă a cererilor de azil la un sfert de milion anul trecut.
Coaliția de guvernare din Germania – care include partidul Verzilor, pro-migrație – a tras un semnal de alarmă în legătură cu cifrele poliției care arată că în septembrie au intrat în țară 20.000 de migranți ilegali. Aceștia s-au adăugat unui val de 92.119 în perioada anterioară de la ianuarie până la sfârșitul lui august.
Autoritățile germane prevăd că numărul migranților fără acte care ajung în acest an va fi cel mai mare din 2016, când cancelarul de atunci Angela Merkel i-a primit pe sirienii care fugiseră de războiul civil din țara lor – un act care a avut efectul de a deschide porțile Europei pentru toți cei care doresc să intre.
Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a afirmat că actuala amploare a afluxului reprezintă un „punct de ruptură” din cauza solicitărilor adresate contribuabililor țării de a furniza locuințe, hrană și ajutoare financiare pentru nou-veniții din statele din Balcani, Orientul Mijlociu și Africa subsahariană.
Cancelarul Olaf Scholz a adăugat: „Trebuie să-i deportăm în sfârșit în mod masiv pe cei care nu au dreptul să rămână în Germania. Trebuie să limităm semnificativ migrația neregulată. Ei trebuie să părăsească țara noastră”.
În Franța (care a reintrodus controale la toate frontierele sale interne din UE), ministrul de Interne, Gerald Darmanin, a declarat că cetățenii francezi caută „decizii într-o Europă înconjurată de teritorii instabile.”
„A vorbi despre [controlul] imigrației înseamnă a vorbi despre suveranitatea noastră… să decidem singuri pe cine dorim să primim și de cine dorim să separăm”.
Harta noastră evidențiază motivele pentru care atât de multe țări se desprind de acordul Schengen. Acestea sunt extrem de alarmante.
Danemarca, care își monitorizează acum frontierele terestre și maritime cu Germania, afirmă că se confruntă cu o „amenințare semnificativă” la adresa securității interne din partea teroriștilor, crimei organizate și migrației ilegale. A anunțat că ar putea extinde în curând controalele și pentru călătorii cu avionul, care vin din alte țări din UE.
Suedia avertizează că verifică toate frontierele sale din UE din cauza terorismului islamic și a amenințării serioase la adresa securității naționale pe care o generează. Prim-ministrul Croației, Andrej Plenkovic, a salutat măsurile mai stricte la frontierele paneuropene: „UE este înconjurată de o serie de crize foarte mari… mai mari ca oricând în ultimii 30 de ani”. „Avem agresiunea lui Putin împotriva Ucrainei, atacul Hamas asupra Israelului, toate acestea în contextul unui flux intensificat de migrație ilegală”. Și a adăugat: „Odată cu atacul Hamas, Italia a decis să reintroducă controale interne ale frontierelor UE față de Slovenia. Prin urmare, Slovenia a făcut același lucru în 24 de ore față de Ungaria [și Croația]”.
Prim-ministrul croat, Andrej Plenkovic, a declarat că controalele sunt un semnal din partea politicienilor că națiunile se preocupă de cetățenii lor. De asemenea, a cerut o protecție mai riguroasă a frontierelor externe ale UE, un mesaj repetat de cancelarul Germaniei, Scholz, într-un interviu acordat respectatului ziar Der Spiegel.
În Italia, prim-ministrul Giorgia Meloni a reacționat la rapoartele de informații care evidențiază riscul ridicat de „teroriști” care se infiltrează în țara sa printre migranții din Balcani: „Am intervenit prompt, suspendând Schengen și restabilind controalele la frontiera cu Slovenia”.
Ea a anticipat că întregul proiect Schengen ar putea fi „dezintegrat” în încercarea frenetică de a asigura siguranța Europei.
Controalele la frontieră sunt efectuate în mod diferit de către diferitele țări.
În Italia, ministrul de interne, Matteo Piantedosi, a declarat că noile verificări ale frontierelor cu Slovenia probabil vor continua până anul viitor. Într-o operațiune, poliția a oprit deja 3.142 de persoane și 1.555 de vehicule, iar în urma acesteia au fost identificați 66 de migranți și au fost interogați mai mulți oameni cu privire la infracțiunile de migrație neregulată.
În Slovacia, guvernul a trimis sute de polițiști, trupe și câini la frontiera sa cu Ungaria, aparent pentru a preveni intrarea în țară a migranților fără acte.
Prim-ministrul Robert Fico a declarat referitor la respectiva acțiune: „Această demonstrație de forță are scopul de a le arăta traficanților de persoane și organizatorilor de migrație ilegală că Slovacia este pregătită să-și protejeze propriul teritoriu”.
Între timp, în landul german Saxonia, polițiști înarmați opreau săptămâna trecută mașinile pe autostrada care vine din Polonia pentru a le verifica în privința migranților ilegali și traficanților de persoane, conform BBC.
Ungaria, vehement împotriva migrației, aruncă vina pe frontierele restrânse pentru eșecul UE de a limita imigrația masivă ilegală în bloc, o politică pe care o consideră periculoasă pentru securitatea țărilor individuale.
Ministrul de Externe, Peter Szijjarto, a fost clar: „Dacă Bruxelles-ul nu își schimbă politica de migrație, ne-am putea găsi într-un loc unde nu vrem să fim: într-o eră a Europei sfâșiate de vechi frontiere”.
Codul frontierelor Schengen al UE prevede că controalele și verificările trebuie să fie o măsură de „ultimă instanță” în fața unei amenințări serioase la adresa securității unei țări individuale.
Și, se pare, țările din întreaga Europă – indiferent cât de mult au susținut odată libera circulație a persoanelor în interiorul blocului – simt că momentul de îngrijorare a sosit. >>
