În timpul președinției sale, acum mai bine de un deceniu, Dmitri Medvedev a dat pentru scurt timp guvernelor occidentale speranța că o reformă adevărată ar putea fi posibilă. Chiar și după ce Putin a revenit la putere în 2012 și l-a numit pe Medvedev prim-ministru, unde a rămas pentru următorii 7,5 ani, acesta era încă văzut ca un liberal, scrie publicația (în rusă – AICI, în engleză – AICI).
A rămas în această funcție până în 2020, când Putin „avea nevoie de un prim-ministru adevărat”, după cum a declarat un politolog pentru Meduza. În cei doi ani care au urmat, deși Medvedev a continuat să servească în calitate de vicepreședinte al Consiliului Securității de Stat, el a dispărut în esență din viața publică. Acum, este nici măcar primul „Medvedev” care apare în rezultatele căutărilor pe Google (cel puțin în limba engleză). Cu toate acestea, în cele 16 luni de când Rusia a lansat invadarea pe scară largă a Ucrainei, fostul președinte și-a reinventat personalitatea publică, devenind unul dintre cei mai odioși șoimi ai Moscovei, făcându-l chiar și pe Putin să pară cumpătat prin comparație.
Corespondentul special Meduza, Andrei Perțev, explică schimbarea dramatică prin care a trecut Dmitri Medvedev.
<< După victoria lui Vladimir Putin în alegerile prezidențiale din 2018, Dmitri Medvedev a rămas în funcția de prim-ministru. Acest lucru a făcut parte din „înțelegerea” încheiată între Putin și Medvedev, care a dus la infama mișcare de „casare” a celor doi în 2011, au declarat pentru Meduza două surse apropiate Kremlinului și o sursă apropiată atunci guvernului rus.
„Medvedev a vrut să candideze [la președinție] din nou, dar Putin nu l-a lăsat. Pe de altă parte, lui Medvedev i s-a «garantat» funcția de prim-ministru pentru următoarele două mandate prezidențiale. Iar perspectiva succesiunii s-ar putea să se fi ivit și acolo”, a declarat pentru Meduza o sursă apropiată Kremlinului.
Dar chiar și în acel moment, a spus sursa, Medvedev începuse să „aibă anumite probleme”. În 2018, de exemplu, forțele de securitate rusești au început să vizeze oameni de afaceri apropiați de premier. Arkadi Dvorkovici, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Medvedev, nu a reușit să intre în noul guvern (potrivit surselor Meduza, acest lucru s-a întâmplat la insistențele personale ale lui Putin).
„Putin a vrut să-l slăbească pe Medvedev. Cel mai probabil, Putin nu avea nicio îndoială că va câștiga realegerea în 2024. Dar nici situația lui Medvedev nu era rea, ar fi rămas prim-ministru pentru încă șase ani”, a declarat pentru Meduza o sursă apropiată atunci guvernului.
În schimb, perioada în care Medvedev a fost prim-ministru s-a încheiat la începutul anului 2020. El a demisionat imediat după discursul tradițional al lui Putin în Adunarea Federală, în care președintele a propus o serie de amendamente constituționale (la care avea să adauge ulterior „resetarea” ceasului mandatului prezidențial).
Unul dintre noile amendamente a conferit Parlamentului rus dreptul de a numi șefii ministerelor federale. Anterior, candidații fuseseră nominalizați de prim-ministru și aprobați de președinte. În plus, președintele a primit „conducerea generală” a guvernului rus. Acest lucru l-a transformat definitiv pe prim-ministru într-o figură subordonată pe „verticala puterii”.
Politologul Nikolai Petrov a declarat pentru Meduza că varianta în care Medvedev a ales să plece el însuși a fost „elogioasă”. „Putin avea nevoie de un guvern eficient care să cheltuiască mai eficient pentru programele sociale și care, în acest fel, să contribuie la crearea unei impresii bune în rândul cetățenilor înaintea alegerilor pentru Duma de Stat din 2021 și a alegerilor prezidențiale din 2024”, a spus el.
Persoana aleasă pentru a conduce noul guvern rus, mai „eficient”, a fost fostul șef al Fiscului, Mihail Mișustin. Între timp, pentru Medvedev a fost aleasă o nouă funcție: vicepreședinte al Consiliului de Securitate de Stat. De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, acesta a devenit unul dintre organismele de stat cheie în sistemul de guvernare al Rusiei. Președintele său este Vladimir Putin.
„Putin a venit cu [noua poziție] la o întâlnire cu Medvedev [după discursul său din Adunarea Federală]. Aceasta a fost premisa: «Vei fi adjunctul meu, iar a fi adjunctul lui Putin este o funcție foarte înaltă». Dar, deoarece se grăbeau, inițial nu au stabilit ce puteri vor veni cu această poziție, iar responsabilitățile lui Medvedev au rămas nedefinite”, a declarat o sursă apropiată Kremlinului.
Legislația care stabilește postul de vicepreședinte al Consiliului de Securitate spune doar că puterile acestuia sunt stabilite de președinte. Ulterior, Putin a emis un decret care spune că adjunctul său în acest organism poate organiza reuniuni „în numele” președintelui, îl poate „informa” pe președinte „cu privire la probleme de securitate națională” și „poate participa la elaborarea și punerea în aplicare a cursului politicii externe a Rusiei”.
În același timp, potrivit a două surse apropiate Kremlinului care au vorbit cu Meduza, adevăratul „stăpân” al Consiliului de Securitate a rămas secretarul acestuia, Nikolai Patrușev, în timp ce „Medvedev s-a aflat într-un rol auxiliar”. Între timp, fostul președinte nu se înțelegea deosebit de bine cu mai mulți membri ai Consiliului de Securitate, care nu erau entuziasmați de ideea ca un „civil” să servească în acest post.
„Medvedev a fost aruncat în cel mai ostil mediu posibil. [A fost ca și cum] în loc să îi ofere propria cabană, i-a dat un apartament comun infestat de gândaci, unde nu era dorit”, a declarat politologul Nikolai Petrov.
În acest context, lucrurile au fost „foarte rele” pentru Medvedev în „primele zile” ale aranjamentului, potrivit unor surse care au vorbit cu BBC News Russia: „El doar stătea, se relaxa, medita. La urma urmei, era fostul președinte și fostul prim-ministru și nimeni nu discutase cu el nici despre alegerea succesorului său, Mișustin.”
Două surse apropiate Kremlinului susțin că aceste modificări nu au fost discutate în prealabil cu Medvedev. „Pentru Medvedev, slăbirea funcției de prim-ministru ca urmare a modificărilor a fost o încălcare a acordului din 2011. Influența sa a fost tăiată”, a declarat o sursă.
Până în prezent, nu știm cu certitudine dacă Medvedev a ales să demisioneze din funcția de prim-ministru sau dacă a fost forțat. Surse apropiate Kremlinului au declarat pentru Meduza că Medvedev a avut o „reacție negativă” la amendamente și că părăsirea postului ar fi putut fi o decizie proprie. BBC News Russia a relatat că „persoane apropiate lui Medvedev” au confirmat această versiune a evenimentelor, deși alte surse care au vorbit cu BBC au insistat că Putin l-a forțat pe Medvedev să demisioneze.
Dar, după cum a declarat pentru Meduza o sursă apropiată Kremlinului, locul lui Medvedev în Consiliul de Securitate Națională a însemnat că acesta are în continuare acces la una dintre cele mai importante resurse de pe verticala puterii: „accesul regulat la omul de la vârf”.
În scurt timp, au spus sursele lui Meduza, Medvedev „și-a construit un nou drum în carieră”, care promitea să îl apropie de Putin – și, eventual, chiar să-l transforme în înlocuitorul președintelui.
„Președintele l-a umilit”
Pe lângă faptul că a devenit șef adjunct al Consiliului de Securitate, Medvedev și-a păstrat și o altă funcție: cea de președinte al partidului Rusia Unită, pe care o deținea din toamna anului 2011.
Însă două surse apropiate Kremlinului au declarat pentru Meduza că partidul de guvernământ al Rusiei a avut întotdeauna „un interes redus” pentru Medvedev: „El a considerat ca fiind ceva complementar postului său [de prim-ministru],ceva care să-i îmbunătățească statutul. Nici măcar nu a încercat să-și pună proprii oameni în funcțiile de conducere ale partidului”.
Totuși, în „noul său traseu profesional”, el a decis să parieze pe partid, spun două surse apropiate Kremlinului și una chiar din Rusia Unită. Potrivit acestora, Medvedev a decis că funcția optimă pe care ar putea să o ocupe ar fi cea de președinte al Dumei de Stat, pe care ar urma să o combine cu conducerea partidului.
„Bineînțeles că a înțeles că toate deciziile privind personalul guvernamental vor fi aprobate în primul rând de Putin, dar atât în calitate de lider al partidului cu cea mai mare tracțiune, cât și de președinte al Parlamentului, le va «aproba» și el. El [spera] că [chiar și noul] prim-ministru îl va consulta”, a declarat o sursă din Rusia Unită, familiarizată cu planurile lui Medvedev.
Cu toate acestea, a spus sursa, Medvedev și-a dat seama rapid că nu avea practic nicio „pârghie reală” pentru a influența oficialii de partid. Toate pozițiile semnificative din partid erau ocupate fie de persoane apropiate secretarului general Andrei Turciak, fie de asociați ai șefului blocului politic de la Kremlin, Serghei Kirienko.
Acest lucru a însemnat că Medvedev, în ciuda faptului că era liderul formal al partidului, nu a putut participa efectiv la conducerea acestuia. Cu toate acestea, el nu și-a schimbat planul de a servi drept principalul său lider în alegerile pentru Duma de Stat din toamna anului 2021. Potrivit unei surse apropiate actualei conduceri a partidului, Medvedev se baza pe sprijinul lui Vladimir Putin, cu care a menținut o „relație bună și fără probleme”.
Meduza a relatat la acea vreme că partidul considera faptul că Medvedev voia să conducă lista electorală a partidului ca fiind scenariul său „de bază”. Ziarul rus Kommersant, citând surse din administrația prezidențială și din Rusia Unită, a subliniat că, în calitate de lider al partidului, Medvedev „nu poate să nu fie inclus pe listă”. O sursă apropiată conducerii partidului a calificat acest lucru drept „inerție”. „După orice logică, liderul partidului ar trebui să fie cap de listă și nu au existat semnale că acest lucru nu se va întâmpla”.
Cu toate acestea, în iunie 2021, în ajunul congresului preelectoral al partidului, a apărut un „semnal”. Potrivit a două surse apropiate Kremlinului și a unei surse din Rusia Unită, Putin i-a spus lui Medvedev că nu va fi inclus pe lista partidului și, prin urmare, nu va fi președintele Dumei de Stat.
„Lui Putin nu-i place când oamenii îi impun decizii, iar asta făcea Medvedev. Mai mult, nivelul ridicat de inițiativă al lui Medvedev ar fi putut face să pară că aspiră la succesiunea sa. De aceea, președintele l-a umilit, eliminându-l complet din campanie”, a declarat o sursă apropiată administrației Putin.
Potrivit BBC News Russia, în spatele deciziei lui Putin a mai existat și un alt factor: cota de popularitate a lui Medvedev era prea mică pentru confortul Kremlinului. Potrivit VTsIOM (Centrul rus de cercetare a opiniei publice), în iunie 2022, peste 68,3% dintre rușii intervievați au declarat că nu au încredere în fostul premier.
„Putin este un bun manager de personal: el înțelege incapacitatea lui Medvedev de a face față unei munci responsabile și serioase. Medvedev a servit ca prim-ministru până când Putin a avut nevoie de un prim-ministru adevărat. În mod similar, el este incapabil să fie un vorbitor adevărat. Dar, din moment ce funcția de șef al Rusiei Unite nu necesită o muncă reală, el poate rămâne în această poziție”, a declarat politologul Nikolai Petrov.
Medvedev a fost atât de supărat de decizia lui Putin, încât nu s-a prezentat la sediul central al Rusiei Unite în ziua votului din 2021, spunând că este bolnav. Până la sfârșitul anului 2021, el s-a retras practic din viața publică. Apoi a venit războiul la scară largă.
„Un tren blindat pe o cale ferată de rezervă”
De-a lungul primului an al invaziei, Medvedev, care fusese considerat mult timp unul dintre principalii „liberali sistemici” ai Rusiei, s-a transformat într-un șoim feroce al Kremlinului. Fostul președinte a devenit un utilizator frecvent al Telegram, unde a început să amenințe în mod regulat Occidentul cu arme nucleare, să se refere la germani ca fiind „friți” și să numească America „Yankeeland”. Italienii și ucrainenii au primit și ei propriile nume depreciative.
„Scopul nostru principal este să le oferim o înfrângere devastatoare tuturor dușmanilor noștri: ucrainienii, SUA, lacheii lor din NATO, inclusiv acea disprețuitoare Polonie, și toate celelalte gunoaie occidentale. Este timpul ca noi să ne recuperăm în sfârșit pământurile și să ne protejăm permanent întregul nostru popor”, se arată într-o postare a lui Medvedev.
Două surse apropiate Kremlinului și una apropiată guvernului rus au declarat pentru Meduza că Medvedev a ales în mod conștient să folosească o astfel de retorică incendiară (acestea au spus că fostul președinte „editează postările” și că unele dintre ele le scrie în întregime „de unul singur”).
Două dintre sursele Meduza susțin că, după reuniunea Consiliului de Securitate al Rusiei din ajunul invaziei la scară largă a Ucrainei, în care Putin i-a umilit în mod deschis pe toți cei care au pledat pentru continuarea dialogului cu Occidentul, Medvedev „și-a dat seama că ar fi mai bine să fie mai prudent, pentru ca nimeni să nu aducă în discuție liberalismul său din trecut”. Sursele au declarat că, trecând la atacuri la adresa „Occidentului colectiv” și a oponenților războiului, Medvedev a contribuit nu doar la protejarea sa de critici, ci și la asigurarea unui post mai important.
Utilizatorii rețelelor de socializare și bloggerii dau adesea o explicație mai banală pentru metamorfoza fostului președinte: alcoolismul. Cu toate acestea, nu există dovezi care să susțină această teorie. Deși Medvedev poate că bea, nu există nimic care să sugereze că acesta este motivul postărilor sale provocatoare de pe Telegram.
Sursele Meduza apropiate Kremlinului au mai spus că liderii de vârf ai țării nu sunt îngrijorați de declarațiile incendiare ale lui Medvedev: „Ei înțeleg că este părerea lui și că nu există niciun motiv să ia în serios aceste amenințări. Toată lumea s-a obișnuit cu ele”. Mai mult, potrivit surselor, Vladimir Putin este de acord cu multe dintre comentariile lui Medvedev.
Politologul Nikolai Petrov a declarat pentru Meduza că, dacă comportamentul lui Medvedev în timpul războiului ar fi fost diferit, atitudinea establishmentului politic rus față de el ar fi fost mult mai critică. „El ar fi fost cel mai natural reprezentant al contra-elitei în opoziție față de Putin. El face totul pentru a evita suspiciunile în această privință, demonstrându-i lui Putin că este dincolo de orice suspiciune și Occidentului că nu are nimic de oferit”, a spus el.
În acest context, mass-media de stat și cele pro-guvernamentale, care i-au acordat puțină atenție lui Medvedev în cei doi ani dinaintea războiului pe scară largă, au început să citeze cu regularitate postările sale. Doi angajați ai acestor instituții au declarat pentru Meduza că administrația Putin a „recomandat cu insistență” ca propagandiștii să monitorizeze postările lui Medvedev și să se bazeze pe ele pentru articole. „Și dacă reușesc să facă mai multe articole [din fiecare], este și mai bine”.
Sursele Meduza din mass-media pro-Kremlin au speculat că scopul acestor instrucțiuni este de a-l face pe Vladimir Putin să pară echilibrat în comparație cu Medvedev. Dar surse apropiate Kremlinului au negat acest lucru, spunând că nu există nicio „schemă inteligentă” a directivei de a cita declarațiile îndrăznețe ale fostului președinte și că acestea se aliniază pur și simplu cu strategia generală de război a Kremlinului.
La sfârșitul lunii decembrie 2022, Vladimir Putin a creat o altă funcție pentru Medvedev: prim-vicepreședinte al Comisiei militaro-industriale. Acum, fostul prim-ministru se deplasează la întreprinderile din domeniul apărării din întreaga țară, citând din Stalin și amenințând cu represiunea oricare persoană care perturbă ordinele statului.
O sursă apropiată guvernului rus a subliniat că, deși noua funcție a forțat elitele țării să îl ia în considerare pe Medvedev mai mult decât înainte, nu i-a conferit acestuia o nouă „autoritate reală”. Între timp, o sursă apropiată Kremlinului a declarat că „Medvedev are influență, dar în comparație cu statutul de prim-ministru, influența sa a scăzut foarte mult”. O sursă apropiată de conducerea oficială a Rusiei Unite s-a referit la Dmitri Medvedev ca la „figura de rezistență” a partidului, în timp ce o sursă din cadrul unui emisar prezidențial a declarat că Medvedev este un „nimeni” pentru ei.
O sursă apropiată Kremlinului, descriind locul lui Medvedev în „verticala puterii” rusești, l-a descris ca fiind un „tren blindat pe o cale ferată de rezervă”, care i-ar putea fi de folos lui Putin într-o zi: „Poate că îl va pune din nou pe șine ca succesor verificat sau poate că va putrezi acolo, pe tușă. Președintele nu intenționează să plece nicăieri prea curând.”
Două surse apropiate Kremlinului au declarat că Medvedev a renunțat la speranțele sale de a mai deveni vreodată președinte. „Vrea doar un singur lucru: ca toată lumea să îl lase naibii în pace”, a declarat o sursă. „Atât patrioții, cât și liberalii”. >>
