Pandemia a dat o lovitură Uniunii Economice Euro-Asiatice (EAES), punându-i la încercare soliditatea. Rusia a închis granițele, Kazahstanul și Armenia au introdus regimul de stare excepțională, iar Republica Belarus și Kîrgîzstan s-au izolat. Comunicarea dintre țările membre ale EAES a fost, practic, sistată. Ruperea relațiilor constituie cea mai puternică lovitură dată proceselor de integrare, aruncând EAES mult înapoi, scrie cotidianul Nezavisimaia Gazeta într-o analiză preluată de RADOR.
Redăm analiza integrală:
Autoritățile din statele membre EAES au anunțat anularea manifestărilor de sărbătoare, dintre care amintim sărbătoarea de primăvară Navruz (sărbătoarea echinocțiului de primăvară și a începerii noului an agricol la popoarele vorbitoare de persană și la câteva popoare turcofone din Kazahstan, Asia Mică și Asia Centrală, Iran, precum și la bașkiri și tătari – conf. Wikipedia), marcat pe 21 martie, precum și propriile lor Parade ale Victoriei din luna mai (cu excepția Moscovei – Moscova nu preconizează deocamdată să renunțe la Parada din Piața Roșie de 9 Mai).
Aceasta este probabil singura informație optimistă. Măsurile restrictive se vor înăspri dacă nu se va reuși frânarea rapidă a epidemiei. În ceea ce privește buletinele de știri zilnice de pe frontul epidemiologic, acestea nu dau deocamdată speranțe.
Kazahstanul și Armenia au introdus pentru o lună situația excepțională. În Kîrgîzstan situația excepțională este introdusă doar în regiunea Djalal-Abad, unde au fost depistate primele trei cazuri de îmbolnăvire – aceste persoane au fost în pelerinaj, iar pe 13 martie s-au întors din Arabia Saudită. Este o nenorocire numai pe jumătate, deoarece cei care s-au îmbolnăvit cu coronavirus au reușit să organizeze pentru consăteni tradiționalul „toi” pentru 300 de persoane. Toate aceste persoane se găsesc acum sub supravegherea serviciului sanitaro-epidemiologic.
Președintele Comisiei Economice Euro-Asiatice (ЕEK), Mihail Miasnikovici, a făcut apel la membrii EAES să elaboreze măsuri comune de luptă împotriva răspândirii epidemiei de coronavirus. După cum a arătat acesta, epidemia are deja efecte asupra transporturilor de mărfuri și asupra circulației fluxurilor de mărfuri.
S-au semnalat probleme legate de politica monetară și de creditare. Comisia Economică Euro-Asiatică a luat, la rugămintea Armeniei, hotărârea de a reduce la zero taxele vamale la importul de mărfuri medicale folosite pentru profilactica și lupta împotriva epidemiei de coronavirus. În zilele următoare va fi convenită lista de medicamente necesare. La propunerea Kîrgîzstanului va fi constituit un grup de lucru pentru adoptarea măsurilor operative și schimbul de informații în scopul asigurării stabilității macro-economice, comerțului comun de mărfuri și a libertății circulației forței de muncă în spațiul EAES, în condițiile răspândirii coronavirusului.
„Am convenit să facem schimb de informații nu numai în ceea ce privește măsurile de luptă împotriva coronavirusului, dar și în ceea ce privește problemele politicii valutare și de migrație”, a precizat Miasnikovici. După părerea sa, închiderea frontierelor – cea a Rusiei cu Republica Belarus și cea a Kazahstanului cu vecinii – are repercusiuni negative asupra legăturilor economico-comerciale dintre țări.
„Situația influențează negativ asupra EAES. În primul rând, se manifestă un egoism național. În perioadele de șocuri economice, pentru propria supraviețuire statele acționează trăgând mai puțin cu ochiul la alte state. Acest lucru dăunează oricărei alianțe, iar EAES nu face excepție”, a declarat, pentru Nezavisimaia Gazeta, Aleksandr Vorobiov, colaborator științific al Centrului pentru studierea Asiei Centrale, Caucazului și zonei Volgăi al Institutului de orientalistică al Academiei de Ștințe a Rusiei.
După părerea acestuia, o problemă separată o constituie aspectele umanitare, legate de existența în alte state, inclusiv în Rusia, a unor cetățeni din unele țări membre ale EAES și CSI. Agravarea fenomenelor de criză în economie va conduce la faptul că în țările membre EAES interesele alianței vor fi împinse pe planul doi de dorința de a-și soluționa propriile probleme.
Și consilierul primului ministru al Kîrgîzstanului, Kubat Rahimov, este de părere că situația este alarmantă. ”După cum a demonstrat-o experiența UE, toate asociațiile de integrare sunt supuse riscului unei relative dezintegrări într-o chestiune de zile, când se închid granițele, se limitează circulația persoanelor, a mărfurilor. Automat au de suferit cel puțin trei sectoare de activitate: cel de transport, de turism și piața forței de muncă. Restricțiile care au fost introduse acum de Moscova și de Nur-Sultan vor lovi în muncitorii din Kîrgîzstanul, precum și în țările vecine – este vorba de Uzbekistan și Tadjikistan”, a afirmat Kubat Rahimov.
Dubla criză – epidemiologică și economică – dă posibilitatea regândirii multor abordări ale integrării europene. După cum a afirmat Rahimov, activitatea la nivelul Comisiei Economice Euro-Asiatice ar putea fi coordonată cu mai multă atenție: „S-ar putea arăta adevăratul caracter al organului supranațional care este Comisia Economică Euro-Asiatică în fața pericolului general. Însă regimul luptei împotriva coronavirusului și a manifestărilor crizei economice care se manifestă în Kazahstan, este cât se poate de drastic. În Republica Belarus și Kîrgîzstan este vorba de un regim mai puțin dur. Deocamdată Federația Rusă abordează aceste probleme în funcție de situație și punctual. De aceea cred că la nivelul Comisiei Economice Euro-Asiatice ar trebui elaborat un mecanism comun de colaborare aprofundată.”
Situația este agravată de scăderea prețurilor la petrol și de devalorizarea ulterioară a rublei Rusiei, jucătorul – cheie în EAES. Procesul de devalorizare a monedelor naționale a început și în alte țări membre EAES, lucru care va afecta indicatorii dolarului – volumul comerțului dintre țările membre ale EAES, exprimat în dolari, va scădea, cu toate că, fizic, este posibil să nu se schimbe prea mult. Rahimov consideră că EAES are și ea pierderi economice, dar va supraviețui: „Întotdeauna trebuie să existe un plan B, o variantă de păstrare a ceea ce a fost realizat în condițiile celor mai mici pierderi. În cadrul ședinței Consiliului interguvernamental al Comisiei Economice Euro-Asiatice, desfășurată pe 16 martie în regim de videoconferință, au fost elaborate anumite măsuri. Următoarea ședință a Consiliului interguvernamental Euro-Asiatic, cu participarea premierilor țărilor membre ale EAES, preconizată pentru 9-10 aprilie la Minsk, este posibil să se desfășoare, de asemenea, în regim la distanță și va fi, de asemenea, foarte importantă”.
Șeful grupului analitic al Centrului pentru studierea Asiei Centrale și a Caucazului al Institutului de orientalistică al Academiei de Științe a Rusiei, Stanislav Pritcin, afirmă că toate țările înregistrează un prejudiciu economic, iar închiderea frontierelor este o măsură silită și justificată. „Când epidemia se va potoli toate legăturile dintre țări –fie ele economice, fie umanitare – vor fi restabilite. De aceea nu văd să existe motive să considerăm că integrarea a sucombat și toate proiectele au luat sfârșit”, a spus Pritcin pentru Nezavisimaia Gazeta. După părerea sa, în acest moment trebuie soluționată prompt problema cu migranții care trebuie să se întoarcă în patrie. Printre aceștia sunt mulți care au rămas blocași la granițele dintre țări.
Aleksandr Kniazev, expert pe problemele Asiei Centrale și Orientul Mijlociu, a afirmat, pentru Nezavisimaia Gazeta, că ruperea relațiilor reprezintă cea mai puternică lovitură dată proceselor de globalizare, care a aruncat-o cu mult înapoi: „Puțin probabil ca ЕАES să trebuiască privită într-un context special; fragmentarea se petrece și în UE, și în toate asociațiile de integrare”. În domeniul cooperării economice interstatale acționează o regulă: procesele centrifuge dictate administrativ se realizează cu rapiditate. Numai neexecutarea birocratică și corupția care o însoțește pe aceasta le pot împiedica.
„De exemplu, libertatea declarată de circulație a mărfurilor la granița kazaho-kîrgîză în situația de astăzi, adăugându-se la problemele deja existente, nu funcționează în general, inclusiv nici fluxurile de mărfuri stopate, care pentru Kazahstan sunt mărfuri de tranzit. Am văzut pe exemplul URSS că ruperea legăturilor economice poate avea loc aproape instantaneu. Dimpotrivă, procesele centripetale sunt mult mai puțin dinamice”, a arătat Kniazev.
După cum a arătat expertul, elitele naționale sunt întotdeauna egoiste, înclinate să se izoleze în interiorul țării, mai ales dacă liberalizarea frontierelor le afectează interesele. Acest lucru se manifestă foarte vizibil în reticența acestor elite de a delega anumite atribuții autorităților supranaționale. Kniazev este de părere că actualele procese care au loc în economie aruncă EAES înapoi: nivelul cooperării industriale, al relațiilor comerciale, al cooperării umanitare scade cu repeziciune. Excepția o fac, probabil, contribuțiile pe linia apropierii legislațiilor, a unificării standardelor.
„Crizele valutară și cea economico-financiară care decurg sincronic cu răspândirea epidemiei, asociate cu prăbușirea prețurilor la petrol, reprezintă pentru EAES un test al solidității. Împreună cu limitarea comunicațiilor, acest lucru devine un puternic test pentru toate economiile care fac parte din EAES, iar în acest sens și pentru preferințele politice ale elitelor naționale din țările membre EAES. Ultima este deosebit de importantă, deoarece depășirea tuturor consecințelor negative pentru integrarea euro-asiatică poate fi asigurată doar printr-o colosală voință politică, probabilitatea manifestării căreia de către toți participanții la ЕАES este deocamdată puțin probabil să fie privită a priori ca obligatorie și necondiționată”, consideră Aleksandr Kniazev.
