Ziua în care Vladimir Putin a rămas cu buza umflată. Cum a dat greș „Frankenstein”, alias internetul suveran

Andrei Soldatov, jurnalist rus de investigații specializat în internet, explică în The Moscow Times ce s-a întâmplat în momentul în care Kremlinul a decis să „încetinească” viteza Twitter în Rusia.

🔹 Miercurea trecută trebuia să fie o zi importantă pentru Andrei Lipov, un înalt oficial rus în vârstă de 51 de ani, însărcinat cu cele mai sensibile inițiative ale Kremlinului privind internetul.

Un antreprenor de internet fără prea mare succes în anii 1990 și în cea mai mare parte a anilor 2000, Lipov s-a trezit în serviciul Guvernului în 2008, când a fost invitat să se alăture Ministerului Comunicării de către Igor Șcegolev, cândva corespondent TASS la Paris, având legături personale cu Vladimir Putin.

Șcegolev a făcut carieră din promovarea inițiativelor conservatoare pe internet, care i-au îngrozit pe experții în tehnologie, dar i-au mulțumit pe durii de la Kremlin. El a fost un mare susținător al sistemului național de operare, al motorului național de căutare și așa mai departe.

De asemenea, cei doi au adus cu ei și o abordare care urmărea să-i mulțumească pe oamenii de linie dură, fără a le păsa de modul în care se vor răsfrânge costurile asupra industriei internetului și economiei Rusiei.

Cu toate acestea, până în 2019, multe dintre inițiativele de la Kremlin pentru a face față nereglementării internetului păreau să fi eșuat, iar Lipov a venit cu conceptul de internet suveran sau cu infamul „comutator” care ar putea deconecta Rusia de restul World Wide Web.

La nivel tehnic, conceptul impunea furnizorilor de servicii de internet (ISP) să instaleze echipamente în toată țara care să permită autorităților să blocheze conținutul și să redirecționeze singuri traficul de internet.

Izolarea în timpul unei crize

Ideea lui Lipov nu a fost de a izola țara complet, ci de a avea un instrument pentru a izola regiunile în cazul unei crize – orice fel de criză, de la un dezastru natural la proteste. Accentul a fost pus pe video și live stream, serviciul cu cel mai mare potențial în provocarea de proteste sau de agitație.

Guvernul încercase deja acest lucru în Ingușeția, o regiune săracă care a fost zguduită de proteste într-o dispută funciară cu Cecenia. Acolo se realizase manual treaba – departamentul local al FSB a forțat furnizorii locali să elimine transmiterea în direct a protestelor.

Lipov dorea să construiască un sistem care să facă același lucru, dar de la distanță – de la Moscova – și direct – jucându-se cu echipamentele instalate de operatori, dar fără a-i implica pe operatori.

Legislația a fost adaptată în mod corespunzător. Serviciul federal de supraveghere a internetului, Roskomnadzor, a început să construiască un centru de monitorizare și guvernare a comunicațiilor cu 28 de puncte de control regionale, iar operatorii au început să instaleze echipamente bazate pe tehnologia Deep Packet Inspection, distribuită de autorități.

La scurt timp, cenzorii ruși au început să testeze sistemul.

Nu toate testele au mers bine. Pe 23 decembrie 2019, ziua în care Ministerul Dezvoltării Digitale a efectuat o serie de teste pe internetul suveran, utilizatorii din Moscova, Sankt Petersburg, Kolomna, Samara și Novorossiysk au suferit opriri temporare sau dificultăți în accesarea internetului.

În 2020, când Lipov s-a mutat la Roskomnadzor, cenzorii ruși au planificat să efectueze mai multe teste noi, dar toate au fost anulate din cauza Covid-19.

Când un nou val de proteste a lovit țara în 2021, Kremlinul a simțit din nou urgența.

Putin a părut brusc extrem de îngrijorat de amenințarea pe care social media o reprezintă la adresa autorităților și a făcut mai multe declarații, criticând internetul în forma sa actuală.

Necesitatea mai multor restricții plutea în aer.

Dar în martie 2021, lista reală a posibilelor opțiuni pe care autoritățile le-ar putea implementa s-a dovedit a fi destul de scurtă.

După opt ani de mari greutăți, timp în care Kremlinul a încercat aproape totul, inclusiv filtrarea conținutului, reprimarea utilizatorilor de social media și interzicerea rețelelor de socializare – LinkedIn este încă indisponibilă în Rusia – ce altceva ar mai putea scorni legislatorii ruși la timp înainte de alegerile din septembrie pentru Duma de Stat?

Blocarea directă a platformelor globale nu a fost o opțiune, așa cum Putin însuși a spus foarte clar.

Internetul suveran părea cel mai promițător instrument aflat la dispoziția Kremlinului. Și astfel a venit ziua în care Lipov să-și încerce sistemul.

În dimineața zilei de 10 martie, Roskomnadzor a anunțat că agenția va încetini viteza Twitter în Rusia.

„Încetinirea va fi implementată pe 100% din dispozitivele mobile și 50% din dispozitivele staționare”, a spus Serviciul federal.

Adjunctul Roskomnadzor a clarificat că restricțiile vor afecta transferul de fotografii și videoclipuri, dar nu și de tweet-uri. Oficialii au raportat că operațiunea a fost efectuată de la distanță – până la proba contrarie, totul se desfășura conform planului.

Din rău în mai rău

Și apoi, dintr-o dată, totul a mers prost – site-urile guvernamentale, inclusiv Kremlin.ru, au suferit întreruperi.

La ora 10 dimineața, ora Moscovei, traficul a scăzut cu până la 24% către furnizorul rus de telecomunicații Rostelecom, potrivit rețelei de monitorizare a datelor web Kentik.

Și apoi lucrurile s-au înrăutățit. Potrivit lui Kentik, Roskomnadzor a blocat toate domeniile care conțin t [.] co – inclusiv Microsoft [.] com și Reddit [.] com – în timp ce încerca să blocheze link-ul scurt al Twitter t[.]co.

În cele din urmă, Ministerul Dezvoltării Digitale a fost obligat să emită o declarație prin care să admită că Rostelecom se confrunta cu unele erori pe routerele sale, care au cauzat întreruperi ale site-urilor.

Declarația nu a confirmat că daunele au fost cauzate de sistemul în funcțiune al lui Lipov, dar cel puțin a exclus un atac cibernetic din partea SUA, o idee pe care unii teoreticieni și experți ai conspirațiilor pro-Kremlin au început să le disemineze.

Ceea ce se intenționase a fi un test la nivel național al internetului suveran, un avertisment adresat platformelor occidentale și un mesaj liniștitor adresat lui Vladimir Putin, a eșuat pe toate fronturile 🟦