Rusia a lansat vineri unul dintre cele mai mari raiduri cu rachete şi drone din timpul războiului asupra Ucrainei, ucigând cel puţin 31 de civili, rănind peste 160 şi lovind blocuri de locuinţe şi alte clădiri civile din Kiev şi din alte oraşe din sudul şi vestul ţării, precum şi o maternitate în est, potrivit celui mai recent bilanţ, relatează News.ro.
Forţele aeriene ucrainene au declarat că au doborât 87 de rachete de croazieră şi 27 de drone dintr-un total de 158 de „ţinte” aeriene lansate de Rusia. Asaltul a fost „unul dintre cele mai ample atacuri cu rachete asupra oraşelor şi satelor ucrainene” de când Rusia şi-a lansat invazia în februarie 2022, a precizat Ministerul de Externe de la Kiev.
La rândul său, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că au fost trase circa 110 rachete, marea majoritate reuşind să fie doborâte de apărarea antiaeriană ucrainerană.
„Deocamdată, ştim despre 30 de morţi şi peste 160 de răniţi în urma atacului masiv de dimineaţă al Rusiei pe teritoriul Ucrainei”, a anunţat vineri seara pe Facebook ministrul ucrainean de interne, Ihor Klîmenko. El a spus că echipele de urgenţă au reuşit să salveze 53 de persoane, opt dintre acestea fiind scoase de sub dărâmături.
Declaraţiile oficialilor din diferitele regiuni arată că cel puţin 31 de persoane au fost ucise, a calculat Reuters.
În capitala Kiev, cel puţin nouă persoane au fost ucise şi 30 au fost confirmate ca fiind rănite, după ce un depozit, clădiri rezidenţiale şi o altă proprietate nelocuită au fost lovite.
Opt persoane au fost ucise şi 13 au fost rănite în regiunea Zaporojie din sud-estul ţării, a declarat guvernatorul. Au fost lovite facilităţi de infrastructură civilă, a precizat el.
Şase persoane au fost ucise în regiunea centrală Dnipropetrovsk, unde rachetele au lovit un centru comercial, o casă şi un bloc de locuinţe cu şase etaje, a precizat guvernatorul. Atacul a provocat, de asemenea, un incendiu într-o maternitate, a spus el.
Patru persoane au fost ucise în oraşul Odesa, port la Marea Neagră, şi cel puţin 22 au fost rănite, inclusiv doi copii, a declarat guvernatorul regional, care a raportat lovituri asupra unor clădiri rezidenţiale.
O persoană a fost ucisă într-un bloc de locuinţe cu mai multe etaje care a fost avariat în oraşul Liov şi 30 au fost rănite, a precizat guvernatorul regional. Trei şcoli şi o grădiniţă au suferit, de asemenea, stricăciuni, a precizat primarul.
În oraşul Harkov din nord-estul ţării, o rachetă a avariat un depozit, o unitate industrială, o unitate medicală şi un depou, a declarat guvernatorul regional. Trei persoane au fost ucise şi 13 au fost rănite.
La rândul său, Polonia, membră a NATO, a anunţat că o rachetă rusă pare să fi intrat în spaţiul său aerian pe o distanţă de aproximativ 40 de km înainte de a se întoarce în Ucraina după mai puţin de trei minute. Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Moscovei, iar NATO a declarat că rămâne „vigilentă”.
Într-un moment în care incertitudinea planează asupra viitorului sprijinului occidental pentru Kiev, Ministerul ucrainean de Externe a declarat că vastul asalt aerian de sfârşit de an arată că nu este cazul să se vorbească „despre un armistiţiu” cu Kremlinul. „Astăzi, milioane de ucraineni s-au trezit în sunetul puternic al exploziilor. Îmi doresc ca aceste sunete de explozii din Ucraina să se audă în întreaga lume”, a declarat ministrul de externe Dmitro Kuleba, îndemnându-i pe aliaţi să continue ajutorul militar pe termen lung.
„Este evident că, cu stocurile de rachete pe care le are statul agresor, acesta poate şi va continua astfel de atacuri”, a declarat pe Facebook şi ministrul ucrainean al apărării Rustem Umerov.
Într-un bilanţ al activităţilor militare ruseşti din această săptămână, Ministerul rus al Apărării a declarat că forţele sale au efectuat un atac „masiv” asupra Ucrainei începând din 23 decembrie, dar nu a oferit detalii.
MAREA BRITANIE ANUNŢĂ CĂ TRIMITE UCRAINEI SUTE DE RACHETE PENTRU APĂRAREA ANTIAERIANĂ
Ca urmare a atacului de vineri, Marea Britanie a anunţat că trimite „sute de rachete de apărare aeriană” în Ucraina.
„Continuăm să fim alături de apărarea Ucrainei”, a postat pe X ministrul britanic al apărării, Grant Shapps. „Este motivul pentru care trimitem astăzi sute de rachete de apărare aeriană, pentru a realimenta sistemele de apărare aeriană britanice, deosebit de capabile să doboare dronele şi rachetele ruseşti cu o precizie incredibilă”, a adăugat el, fără a oferi alte detalii.
Shapps a calificat ultimul atac al Rusiei asupra Ucrainei drept „o încercare disperată şi zadarnică de a-şi recăpăta impulsul”, îndemnând „lumea liberă să se unească şi să îşi dubleze eforturile pentru ca Ucraina să obţină ceea ce are nevoie pentru a câştiga”.
BIDEN: ATACUL ARATĂ CĂ SCOPURILE LUI PUTIN SUNT NESCHIMBATE
Preşedintele SUA, Joe Biden, a declarat că ultimul asalt aerian al Rusiei asupra Ucrainei – cel mai mare de la începutul invaziei la scară largă – reaminteşte care sunt intenţiile preşedintelui rus Vladimir Putin în această ţară. „Este un memento dur pentru lume că, după aproape doi ani din acest război devastator, obiectivul lui Putin rămâne neschimbat. El urmăreşte să nimicească Ucraina şi să-i subjuge poporul. El trebuie să fie oprit”, a declarat vineri Biden într-un comunicat citat de CNN.
Preşedintele american a profitat de ocazie pentru a cere din nou Congresului să aprobe asistenţa suplimentară pentru Ucraina, afirmând că sistemele de apărare furnizate de SUA au interceptat multe dintre dronele şi rachetele ruseşti lansate vineri.
„Poporul american poate fi mândru de vieţile pe care am ajutat să le salvăm şi de sprijinul pe care l-am acordat Ucrainei în timp ce aceasta îşi apără poporul, libertatea şi independenţa”, a transmis el. „Dar, dacă Congresul nu ia măsuri urgente în noul an, nu vom putea continua să trimitem armele şi sistemele vitale de apărare aeriană de care Ucraina are nevoie pentru a-şi proteja poporul”, a punctat şeful Casei Albe.
Biden a solicitat aproape 60 de miliarde de dolari pentru un nou pachet de asistenţă pentru Ucraina, dar finanţarea a fost blocată pe fondul negocierilor privind înăsprirea regulilor de imigrare din SUA. Legislatorii au plecat în vacanţă fără a ajunge la un acord asupra noii finanţări.
În declaraţia sa, Biden a încercat să sublinieze ramificaţiile globale ale luptei din Ucraina: „Miza acestei lupte se extinde mult dincolo de Ucraina”, arată el. „Ele afectează întreaga alianţă NATO, securitatea Europei şi viitorul relaţiei transatlantice”, a spus preşedintele american.
Pe de altă parte, consilierul pentru securitate naţională al SUA, Jake Sullivan, a transmis vineri Poloniei că SUA sunt solidare cu Varşovia, care investighează incidentul cu racheta rusă. Sullivan „a promis asistenţă tehnică în funcţie de necesităţi şi l-a asigurat pe omologul său polonez că preşedintele Biden urmăreşte îndeaproape această problemă”, se arată într-un comunicat al Casei Albe.
ALTE REACŢII DE SOLIDARITATE CU UCRAINA
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE va continua să sprijine Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”. Ea a spus: „Am fost alături de Ucraina încă din prima zi a războiului de agresiune al Rusiei. Cu sprijin financiar, umanitar şi militar de aproape 85 de miliarde de euro. Vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Iar acum deschidem uşa UE prietenului şi vecinului nostru”, a declarat von der Leyen.
Cel mai recent pachet de ajutor propus de UE pentru Ucraina a fost blocat de Ungaria la începutul acestei luni, dar majoritatea membrilor analizează utilizarea unor mecanisme diferite pentru a continua să ofere asistenţă financiară Ucrainei.
La rândul său, Josep Borrell, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, a repetat că Uniunea Europeană va fi alături de Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”.
„Peste noapte, Rusia a lansat unul dintre cele mai mari atacuri de la invazia sa la scară largă în Ucraina, împotriva oraşelor şi a populaţiei. A fost încă o dată un atac laş şi nediscriminatoriu împotriva unor şcoli, a unei staţii de metrou şi a unui spital”, a scris el pe X.
Ministerul francez pentru Europa şi Afaceri Externe a condamnat „strategia de teroare a Rusiei în Ucraina”. Într-un comunicat, ministerul spune: „Rusia îşi continuă strategia de teroare care vizează distrugerea infrastructurii civile ucrainene pentru a submina rezistenţa populaţiei ucrainene în această a doua iarnă a conflictului”. Franţa a promis că va continua să sprijine Ucraina, promiţând să ofere ţării devastate de război „asistenţa necesară pentru a-i permite să îşi exercite apărarea legitimă”.
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat vineri că ultimul atac al Rusiei asupra Ucrainei „subliniază necesitatea urgentă” de a consolida apărarea aeriană a Ucrainei. „Sunt profund tulburată de atacul aerian masiv al Rusiei asupra oraşelor ucrainene. Gândurile mele sunt alături de toţi cei afectaţi în această dimineaţă şi în fiecare zi a acestui război brutal”, a declarat Sandu într-o postare. „Agresiunea de astăzi subliniază nevoia urgentă de a consolida capacităţile de apărare aeriană ale Ucrainei pentru a proteja vieţi”, a adăugat ea.
Premierul britanic Rishi Sunak a declarat că ultimele atacuri ruseşti asupra Ucrainei arată că preşedintele rus Vladimir Putin „nu se va opri în faţa a nimic” pentru a-şi atinge obiectivul de „eradicare a libertăţii şi democraţiei”.
„Nu-l vom lăsa să câştige”, a declarat Sunak într-o postare pe X. „Trebuie să continuăm să fim alături de Ucraina – atât timp cât va fi nevoie”, a adăugat el.
