Greșelile scandaloase de pe Diamond Princess și un nou focar pe o navă de croazieră

Articol publicat în The New York Times. Autori: Matt Apuzzo, Motoko Rich și David Yaffe-Bellany

O alertă cu privire la o infecție cu coronavirus a rămas într-un Inbox nemonitorizat. Un medic de croazieră a considerat că nu are „niciun rost” să se dezinfecteze nava. Iar Japonia a ignorat recomandările medicale pentru stăvilirea unui focar.

---

E-mailul către Princess Cruises era plin de greșeli și cu o gramatică deficitară, dar avertismentul era inconfundabil. Un pasager în vârstă de 80 de ani fusese testat pozitiv pentru noul coronavirus după ce coborâse de pe nava de croazieră Diamond Princess în Hong Kong.

„Vă rugăm să informați pe cei implicați în gestionarea navei și să faceți dezinfecția necesară”, a scris reprezentantul portuar al Princess, la 1 februarie, transmitând un avertisment din partea oficialilor de sănătate din Hong Kong. „Mulțumesc mult!”

Nu s-a intamplat nimic. Princess spune că este de părere că alerta a rămas necitită în căsuțele poștale nemonitorizate. Grant Tarling, medicul principal al companiei și persoana responsabilă pentru intervenție în cazul izbucnirii unui focar, a declarat că nu a aflat despre infecție până a doua zi – după ce a fost alertat referitor la o postare pe rețelele de socializare.

Alerta prost gestionată a fost doar începutul unor sincope mai ample, atât din partea companiei, cât și a autorităților japoneze, care au pus în carantină nava din Yokohama. Plini de confuzie și greșeli, ei au subestimat riscul de infectare, au ignorat cele mai bune practici medicale de evacuare a pasagerilor și au activat doar protocoale de nivel scăzut pentru tratarea focarelor. În cele din urmă, opt persoane au murit și peste 700 au fost infectate, inclusiv unii oficiali guvernamentali.

Acum, aceste eșecuri au devin din nou foarte actuale, întrucât Princess și Dr. Tarling se confruntă cu un alt focar de coronavirus, pe o navă de croazieră care a fost îndepărtată de portul din San Francisco. Un pasager care a coborât recent de pe nava de croazieră a murit din cauza virusului săptămâna trecută, iar de atunci 21 de persoane au ieșit pozitive la teste.

Mai multor mii de pasageri li s-a spus să stea în camerele lor, în timp ce compania de croaziere și autoritățile americane s-au străduit să pună la punct un plan. Nava este de așteptat să se andocheze în Oakland, California, luni, iar pasagerii vor fi fi coborâți de pe navă și vor intra în carantină.

În conversațiile de la bord, pasagerii întreabă: „Suntem și noi în situația celor de pe Diamond Princess?” a spus Bill Pearce, un bărbat de 54 de ani din Lafayette, Calif.

„Oricare este cel mai rapid mod de a ajunge acasă, eu sunt de acord. Prefer să nu stau pe vas”, a spus el. „Să nu poți merge mai mult de șase metri în orice direcție – este ca și cum ai fi într-o celulă de închisoare.”

Criza de pe Diamond Princess expune vulnerabilitățile din acțiunile internaționale, legile naționale și politicile corporative care reglementează sănătatea și siguranța industriei de croaziere de 150 de miliarde de dolari, care transportă 30 de milioane de pasageri pe an.

După confirmarea infectării, oficialii companiei au presupus în mod eronat că riscul imediat era minim, deoarece pasagerul bolnav fusese debarcat. Autoritățile medicale au recomandat acțiunea imediată. „Sfătuim curățarea minuțioasă a mediului și dezinfectarea navei de croazieră”, a scris companiei la 2 februarie Albert Lam, un epidemiolog care lucrează pentru guvernul Hong Kong.

Compania spune că a intensificat acțiunea de curățare a doua zi. Dar a inițiat doar protocoalele de nivelul cel mai scăzut pentru focare. „Nu avea rost să mergem și să începem să curățăm nava atunci când nu știam cu adevărat ce fel de risc exista la bord, dacă exista vreunul” a spus dr. Tarling într-un interviu.

Atunci când autoritățile japoneze s-au urcat pe vas, au ignorat, de asemenea, recomandările medicale, lăsând la bord, pe timpul testării, pasagerii potențial expuși, mai degrabă decât să-i ducă pe țărm, după cum se recomandase.

Guvernul japonez și compania încă nu au ajuns la un acord în privința celor care au fost sau ar fi trebuit să fie responsabili. Așadar, responsabilitățile pentru punerea în carantină a aproape 2.700 de pasageri au revenit în cea mai mare parte celor aproximativ 1.000 de angajați prost plătiți de pe navă, cărora li s-au oferit echipamente și îndrumări de siguranță inadecvate.

Dr. Tarling, ofițerul medical principal pentru compania-mamă a Princess, Carnival Corporation, a supravegheat intervenția din California. Nu știa condițiile de muncă de la bord. El a spus că membrii echipajului au urmat protocoalele pentru o persoană „aflată în carantină sau izolată într-un spital”.

În realitate, un membru al echipajului purta deseori aceeași pereche de mănuși pentru a livra mâncare la zeci de cabine deodată, ușă în ușă și față în față cu pasagerii, o posibilă sursă de infecție. De asemenea, colectau farfuriile murdare și lenjeriile folosite fără un echipament de protecție complet.

Un focar de virus nou la bordul unei nave aglomerate a prezentat fără îndoială dificultăți mari. Princess spune că s-au achitat de sarcini în modul cel mai bun posibil în fața unor provocări fără precedent.

Dar într-o serie de interviuri, oficialii companiei au oferit relatări contradictorii și schimbătoare despre intervenție. În cele din urmă, au trecut aproape 48 de ore între alerta de la 1 februarie și anunțul căpitanului de pe navă, pe 3 februarie, că un pasager fusese infectat, lăsând virusului timp să se răspândească.

Oficialii Princess nu au indica postarea de pe rețelele de socializare sau platforma care spun că i-a anunțat. Ei au spus că dr. Tarlingnu nu a putut confirma decât în noaptea de 2 februarie că un fost pasager a fost testat  pozitiv.

E-mailurile companiei arată că știa chiar înainte de acea dimineață. Într-un e-mail către un medic din Hong Kong, el a menționat numele pacientului, secția de spital, tovarășii săi de călătorie și data diagnosticării.

Subiectul e-mailului său a fost: „Caz confirmat de coronavirus”.

O intervenție întârziată

Procedurile de retenție pentru un focar se desfășoară ca un continuum.

Precauțiile de bază ar putea include încurajarea spălării mâinilor, eliminarea autoservirii la bufete și sporirea curățeniei. Probleme mai grave ar putea determina echipajele să descurajeze strângerea de mână, să dezinfecteze nava sau să anuleze evenimentele sociale. Focare de boli extrem de infecțioase precum Ebola au propriile lor protocoale stricte.

Reacția de la bordul navei Diamond Princess a reflectat îngrijorarea, dar nu una majoră. Bufetele au rămas deschise ca de obicei. Sărbătorile la bord, spectacolele de operă și petrecerile de la revedere au continuat.

„Am sporit imediat protocoalele noastre de igienizare, deja solide”, a spus Gennaro Arma, căpitanul navei, ca răspuns la întrebările adresate prin intermediul Princess. El a spus că echipajul a mărit numărul de produse dezinfectante pentru mâini, a schimbat mai frecvent ustensilele de bufet și a intensificat curățenia.

Pasagerii de la bordul Diamond Princess spun că au observat puține schimbări la nivelul navei după anunțarea pasagerului infectat. Însă unii membri ai echipajului au început să dea propriile sfaturi mai prudente, făcându-i pe unii pasageri să bănuiască faptul că riscurile sunt mai mari decât anunțase compania. La sfârșitul unui joc, de exemplu, un angajat le-a spus pasagerilor să nu le înapoieze creioanele.

„Ne-a spus: „ Păstrați-vă creioanele și vă puteți considera câștigători”, a spus Carol Montgomery, 67 de ani, o funcționară pensionată din domeniul administrativ din San Clemente, Calif.

De asemenea, membrul echipajului i-a sfătuit să evite balustradele. „Era ca și cum ar fi încercat să ne spună ceva”, a spus doamna Montgomery.

Subestimarea caracterului contagios

Susținerea abordării companiei s-a bazat pe credința optimistă, dar în cele din urmă inexactă, că poate a fost evitat pericolul.

Pasagerul infectat în vârstă de 80 de ani nu a raportat niciun simptom personalului medical în timp ce se afla la bord. Și el debarcase cu mai mult de o săptămână mai devreme, împreună cu fiica sa și cei doi tovarăși ai lor de călătorie.

„Nu mai erau pe navă”, a spus dr. Tarling. „Nu era nimic care să ne facă să credem că trebuia să dăm măști medicale fiecărui oaspete.”

De asemenea, dr. Tarling nu a ordonat echipajului să înceapă ceea ce este cunoscut sub numele de urmărire a contactelor, sarcina grea a interogării tuturor și identificării celor care au fost în contact cu pasagerul infectat. Experții în boli infecțioase spun că procesul ar trebui să înceapă imediat și că oricine a fost în contact strâns ar trebui izolat.

Dr. Tarling a declarat că oficialii japonezi din domeniul sănătății au planificat să efectueze urmărirea contactelor în câteva ore, când nava a ajuns în Yokohama pe 3 februarie. Până atunci, a spus, el a considerat că doar bărbatul în vârstă și însoțitorii săi erau „contacte apropiate.”

Aceasta este o interpretare îngustă. Definiția Organizației Mondiale a Sănătății vizează partenerii de masă, orice persoană care a avut contact față în față cu pacientul – și cu siguranță pasagerii care au fost în același autobuz cu el, pe timpul unui tur touristic, cu câteva zile mai devreme.

Nici o restricție nu a fost pusă pasagerilor până în jurul orei 23.00, când echipele medicale japoneze s-au urcat pe navă și au ordonat tuturor să meargă în cabine.

Două zile mai târziu, când au revenit primele rezultate de laborator, Japonia a raportat că 10 persoane au fost pozitive.

„Am fost la fel de surprinși ca și japonezii că de fapt au existat mai multe probe pozitive pe navă”, a spus dr. Tarling.

 „Nu se recomandă”

În cealaltă jumătate a globului, în orașul port grecesc Volos, un epidemiolog pe nume Christos Hadjichristodoulou studiază focarele izbucnite pe nave de croazieră de aproape două decenii. El a servit drept consilier științific în procesul de pregătire a Jocurilor Olimpice de vară din Atena din 2004, când s-a folosit o flotă de nave pentru a ușura presiunea pusă pe hoteluri.

Din întâmplare, chiar în ziua în care Diamond Princess a intrat în Yokohama, dr. Hadjichristodoulou și o echipă de experți europeni au lansat noi recomandări pentru navele de croazieră.

Recomandările nu aveau forța unei legi. Experții au spus însă că au fost printre primele protocoale – dacă nu chiar primele – scrise special pentru industrie despre noul coronavirus.

Conform acestor recomandări, contactele apropiate ale unui caz confirmat ar trebui evacuate și trimise în carantină pe țărm, o măsură care se presupune acum că se va lua în cazul navei din largul coastei Californiei după câteva zile de așteptare. În ceea ce privește Diamond Princess, asta ar fi însemnat îndepărtarea multor persoane, dacă nu chiar a tuturor celor 273 de persoane selectate pentru prima rundă de testare.

În schimb, guvernul japonez le-a cerut să stea în camerele lor, așteptând rezultatele testelor. În practică, pasagerii încă se deplasau și mâncau la bufet.

Atunci când prima serie de rezultate pozitive au fost raportate în dimineața zilei de 5 februarie, autoritățile japoneze au ordonat carantinarea integral a navei. Cazurile confirmate trebuiau evacuate la spitale, dar toți ceilalți trebuiau să rămână la bord, izolați în cabine.

„Abordarea pe care au urmat-o nu este recomandată din mai multe motive”, a spus dr. Hadjichristodoulou. El nu critica deciziile luate sub presiune, dar a spus că este clar că virusul se va răspândi. „Ne așteptam la asta”, a spus el.

Oficialii japonezi din domeniul sănătății spun că unele autorități locale s-au temut să permită pasagerilor potențial infectați accesul pe uscat. Și țara nu a putut carantina imediat un număr mare de oameni. „Este ușor să spunem că ar trebui mutați într-un spațiu special amenajat pe țărm”, a spus dr. Yasuyuki Sahara, un adjunct al ministrului Sănătății din Japonia. „Dar, în realitate, nu este atât de ușor.”

Dr. Hadjichristodoulou, care conduce, de asemenea, o echipă de consilieri ai Organizației Mondiale a Sănătății, a declarat că a contactat birourile agenției din Lyon, Franța și s-a oferit să organizeze un grup de experți care să urce la bordul navei pentru a oferi consiliere. El a spus că oferta a fost refuzată.

Un purtător de cuvânt al OMS a spus că nu va discuta despre discuțiile interne ale grupului. Dr. Sahara a spus că ministerul nu are nicio înregistrare a ofertei.

Un consultant OMS din biroul de la Manila a oferit recomandări din biroul Ministerului Sănătății din Tokyo, dar nu a urcat niciodată la bordul navei.

„Nu s-a făcut instructaj pentru așa ceva”

Carantinarea a mii de oameni este o operațiune uriașă care necesită mult mai multe resurse decât are la dispoziție orice navă de croazieră. Izolarea oamenilor în camere comune implică anumite dificultăți, la fel și hrănirea și asigurarea divertismentului lor, astfel încât să nu fie tentați să-și părăsească cabinele.

Ministrul de externe al Japoniei, Toshimitsu Motegi, a declarat într-o sesiune parlamentară că responsabilitatea nu ar trebui să fie exclusiv a Japoniei.

„Japonia nu este singurul stat care este obligat să întreprindă măsuri pentru a preveni extinderea infecției”, a spus domnul Motegi. El a sugerat că dreptul internațional nu prevede clar dacă atât țara în care nava a fost autorizată oficial – Marea Britanie – cât și operatorul de croazieră ar trebui să împartă sarcina.

Princess a spus că au urmat indicațiile Japoniei din momentul în care oficialii japonezi din domeniul sănătății au urcat pe navă. „Când avem alte focare precum norovirusul, ne trimitem echipele pe navă”, a spus dr. Tarling. „Aici, urmăm cumva îndrumările și vom vedea cum putem face să funcționeze cel mai bine.”

Această responsabilitate a căzut în sarcina echipajului. Locurile de muncă de pe navele de croazieră sunt notorii pentru programul de lucru prelungit și salariile mici. Un lucrător de la bucătărie de pe Princess, de exemplu, câștiga 1.949 de dolari pe lună și era de așteptat să lucreze până la 13 ore pe zi, șapte zile pe săptămână, timp de șase luni consecutive, conform unui contract din 2017.

Acei membri ai echipajului sunt instruiți să acționeze în multe circumstanțe neprevăzute, a spus Iain Hay, a cărui companie, Anchor Hygiene, organizează programe de instruire pentru companiile de croaziere. „Dar,” a spus el, „nu au fost instruiți pentru așa ceva.”

Pe Diamond Princess, membrii echipajului au livrat trei mese pe zi, pentru aproape 1.500 de cabine. La începutul carantinei, au servit mâncare în veselă de porțelan. În timp ce membrii echipajului purtau măști și mănuși, ei riscau să răspândească – sau să contracteze – virusul ori de câte ori deschideau ușile cabinelor și serveau tăvi cu mâncare.

„Le dădeam o ceașcă de cafea și ei îmi dădeau înapoi un măr”, a spus Melanie Haering, 58 de ani, al cărei soț, John, a fost internat din cauza virusului. „Era un schimb de genul ăsta – deși mâna este înmănușată, ea tot a fost contaminată din cabina de alături.”

Chiar și după ce au trecut la hârtie și plastic, membrii echipajului au livrat în continuare mesele în camere, în loc să le lase pe podea afară, așa cum credea dr. Tarling că se întâmplă. Pasagerii care au fost evacuați în bazele militare din California și Texas au spus că angajații de acolo le lăsau mâncarea afară.

Experții spun că echipajul nu era echipat pentru a efectua carantina, astfel încât sincopele au fost inevitabile. „Uită-te la cum operează echipele de boli infecțioase oriunde în lume. Aceasta este treaba lor „, a spus dr. Kate Bunyan, fost director medical pentru Carnival U.K.” Nu sunt chelneri care își îndeplinesc sarcinile cotidiene.”

Dar nimeni nu spune dacă cineva de la Princess s-a opus carantinei. Dr. Tarling a spus că a fost cea mai bună opțiune disponibilă.

Preocuparea este acum concentrată pe cealaltă croazieră a Princess, aflată la mii de kilometri distanță. Miercuri, un pasager din California a murit din cauza coronavirusului după ce a finalizat o croazieră de 10 zile în Mexic la bordul acelei nave, Grand Princess.

Zile întregi, nava a rămas la distanță de coastă, în timp ce oficialitățile companiei Princess și cele americane au încercat să-și dea seama ce este de făcut. După schimbarea planurilor și incertitudine semnificativă, au decis să acosteze în Oakland, unde pasagerii bolnavi urma să fie duși la spitalele din stat, iar alții să fie trimiși la unități de carantină din întreaga țară.

Din nou, Dr. Tarling ajută la gestionarea crizei. Întrebat dacă dorește să fi făcut altfel pentru a controla focarul de pe Diamond Princess, nu a putut indica nici măcar o singură decizie pe care ar fi schimbat-o.

„Cred că răspunsul nostru inițial a fost de fapt destul de bun”, a spus el.