China s-a abătut de la politica sa obișnuită, alăturându-se altor națiuni, în acordarea unui moratoriu al datoriilor pentru țările aflate în dificultate economică. Unii dintre principalii beneficiari ai creditelor acordate de China, cu sisteme de sănătate șubrede și populații mari, vor fi puternic afectați de pandemie. Restructurarea datoriilor nu va fi simplă, scrie South China Mornind Post, într-un material în care pune în lumină cum a căzut prizonier în brațele coronavirusului, mărețul program al Beijingului, Belt and Road Initiavie.
Prezentăm materialul pe larg:
Apelurile la reducerea datoriilor către China s-au întețit în ultima lună. Fostul vicepreședinte al regiunii Africa din Banca Mondială, Obiageli „Oby” Ezekwesili, a declarat că acestui continent „trebuie să i se acorde compensații de către China, o țară bogată și puternică care nu a reușit să gestioneze în mod transparent și eficient această catastrofă globală“.
Ministrul finanțelor din Ghana, Ken Ofori-Atta, a spus că peste 8 miliarde de dolari, datorați de statele africane Chinei, trebuie „scutiți” anul acesta, în timp ce ministrul nigerian de Finanțe, Zainab Ahmed, a declarat că țara sa va încerca să amâne plata dobânzilor către China.
Banca de Export-Import a Chinei și Banca de Dezvoltare Chineză au împrumutat, împreună, 339 miliarde de dolari, începând din 2013. Restructurarea acestei datorii nu va fi simplă. O parte din motivul pentru care multe dintre aceste țări au acceptat împrumuturile Chinei a fost tocmai pentru că nu doreau să respecte normele de creditare, extrem de restrictive, ale FMI și Băncii Mondiale. Cei împrumutați nu excelează la capitolul transparență, bună guvernare și absența corupției, așa că au fost dispuși să plătească dobânzi mai mari și să pună garanții valoroase în schimbul unor bani mai simplu de accesat.
În 2017, când datoriile statului Sri Lanka au devenit nesustenabile, autoritățile din Colombo au acordat unei companii chinezești un contract pe 99 de ani de administrare a portului Hambantota. Vâzând unde se poate ajunge, unele țări, printre care Myanmar, Malaezia și Sierra Leone, au luat notă și au anulat ori au redus împrumuturile luate de la China.
Reticența lor de atunci arată acum profetic. Parțial, datorită acestui efect de creștere, rata de împrumut din China a scăzut considerabil în ultimii ani.
Incapacitatea de plată e tot mai probabilă în cazul unor state sărace care acum se luptă să-și finanțeze și lupta împotriva Covid-19.
Dacă China va prelua activele celor aflați în impas, Beijingul va fi considerat drept un profitor rapace al crizei de sănătate. Asta cu siguranță nu va aduce prieteni într-o lume care se polarizează rapid.
Poate că acesta este și motivul pentru care Beijingul a fost de acord să se alăture unui grup de țări creditoare, precum Clubul Paris, în încercarea de a găsi soluții viabile la dificultățile de plată cu care se confruntă statele debitoare. Dar China nu a făcut încă pasul și oficial.
Neîncrederea față de China a sporit din cauza modului în care a gestionat fazele inițiale ale coronavirusului, din cauza exporturilor de echipamente medicale nesigure și de calitate proastă și din cauza diplomaților săi, care promovează teorii ale conspirației despre originea bolii.
Iar Guvernul central a impus, recent, ca studii medicale să treacă prin filtrul său înainte de a fi trimise spre publicare.
Printre țările cele mai sărace din lume se va găsi tot mai puțină toleranță pentru acest tip de control și dezinformare, pe măsură ce noul coronavirus se răspândește. Ca atare, abordarea Chinei trebuie să se schimbe, iar asta presupune adoptarea unei concepții mai largă a ceea ce înseamnă finanțarea, inclusiv ajutorarea țărilor respective pentru a-și consolida sistemele de sănătate publică.
Înseamnă a acționa ca un actor de lung parcurs, implicat în succesul altor țări, mai degrabă decât ca un simplu extractor de resurse și deschizător de noi piețe pentru propriile companii. Înseamnă, de asemenea, a se asigura că avuția circulă prin societățile respective, în loc să fie sifonată de elită.
Fie Beijingul va găsi modalități inovatoare care să le fie de folos națiunilor debitoare, fie va fi văzut ca un alt creditor-prădător dintr-o lungă serie.
Reacțiunea la prezența Chinei în diversele țări din întreaga lume va bate în curând la ușă, la pachet cu relații politice și economice fracturate, care devin tot mai dificil, dacă nu chiar imposibil de îndreptat.
