Pe 22 iulie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat o lege care a privat două importante agenții anticorupție de independența lor. Măsura a provocat indignarea politicienilor occidentali și a multor ucraineni, mii de oameni organizând proteste de amploare – primele de la începutul invaziei rusești la scară largă. Doar două zile mai târziu, Zelenski a promis că va restabili independența Biroului Național Anticorupție (NABU) și a Parchetului Specializat Anticorupție (SAPO), implementând în același timp măsuri pentru a proteja agențiile de presupusa influență rusă, scrie Meduza.
<< Când Zelenski a semnat legea, el a justificat decizia ca fiind un pas necesar pentru a contracara infiltrarea agenților ruși. Cu toate acestea, criticii susțin că motivația principală a președintelui pentru a limita puterea anchetatorilor anticorupție a fost faptul că aceștia se apropiaseră prea mult de cercul său restrâns. Într-o nouă anchetă a publicației ucrainene Ukrainska Pravda, jurnaliștii descriu evenimentele care au dus la încercarea președintelui de a desființa infrastructura independentă anticorupție a țării. Ukrainska Pravda este cunoscută pentru reportajele critice la adresa lui Zelenski pe tot parcursul războiului și a acuzat administrația acestuia de „presiuni sistematice” asupra redacției sale.
Ce fac NABU și SAPO? Și de ce sunt acuzați?
Biroul Național Anticorupție investighează infracțiuni grave de corupție – infracțiuni în care valoarea financiară sau daunele rezultate depășesc de cel puțin 500 de ori salariul minim sau în care sunt implicați înalți funcționari. Parchetul Specializat Anticorupție, pe de altă parte, este o divizie a Parchetului General care supraveghează anchetele NABU și le trimite la Curtea Anticorupție Supremă a Ucrainei.
Pe 21 iulie, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Parchetul General au anunțat o operațiune menită să „neutralizeze influența rusă” în cadrul NABU și SAPO. Oficialii au percheziționat locuințele a 19 angajați ai NABU și sediul SAPO. La momentul respectiv, șefii celor două agenții se aflau în deplasare.
Două persoane au fost arestate. Una dintre ele era Viktor Gusarov, ofițer în cadrul unității secrete a NABU. El este suspectat că a divulgat informații unui fost șef adjunct al securității lui Viktor Ianukovici, fostul președinte care a fugit în Rusia în timpul protestelor Euromaidan. SBU susține că a avertizat NABU cu privire la riscurile potențiale asociate lui Gusarov, dar biroul nu a răspuns. NABU insistă însă că a anchetat împreună cu SBU cazul Gusarov și că, în final, nu a găsit dovezi împotriva acestuia.
Al doilea suspect arestat a fost Ruslan Magamedrasulov, care conducea unitatea interregională de detectivi a NABU și coordona activitățile biroului în regiunile de frontieră Dnipropetrovsk și Zaporijjia. Potrivit informațiilor SBU, Magamedrasulov a ascuns cetățenia rusă a tatălui său atunci când a solicitat autorizația de securitate. De asemenea, el ar fi ajutat tatăl său să vândă semințe de cânepă industrială în Dagestan. Ca dovadă a rolului lui Magamedrasulov ca intermediar, SBU a publicat o înregistrare a unei convorbiri telefonice interceptate. Cu toate acestea, Centrul de Acțiune Anticorupție raportează că Magamedrasulov se referă la Uzbekistan, nu la Dagestan, în convorbirea telefonică difuzată de SBU.
Magamedrasulov este, de asemenea, suspectat că a menținut legături cu Fedir Hrîstenko, un membru pro-rus al parlamentului ucrainean care a părăsit țara înainte de invazia rusă la scară largă. Autoritățile ucrainene consideră că Hrîstenko este un agent FSB responsabil de relațiile cu NABU. Hrîstenko ar fi aranjat ca personalul biroului să acționeze ca „rezervă” pentru oligarhul Hennadîi Boholubov, care a părăsit Ucraina în 2024 cu documente falsificate. NABU insistă că personalul său se afla în același tren cu Boholubov doar din întâmplare.
Procurorul șef al Ucrainei a acuzat, de asemenea, trei angajați ai NABU de implicare în accidente rutiere. Potrivit NABU, două dintre incidente au avut loc în 2021, iar unul în 2023. „În fiecare dintre aceste cazuri”, a raportat agenția, „personalul NABU a acordat primul ajutor victimelor, a chemat ambulanța și poliția și a informat autoritățile competente”.
De la câteva mere stricate la un copac putred
Pe 21 iulie, ziua raidurilor, Ukrainska Pravda a sugerat trei motive pentru atacul asupra NABU și SAPO: (1) guvernul dorește cu adevărat să epureze agențiile de agenți ruși suspectați, (2) administrația Zelenski încearcă să submineze agențiile, prezentând acest lucru ca o luptă împotriva influenței ruse, și (3) administrația Zelenski dorește acces la materiale clasificate despre anchetele anticorupție împotriva oficialilor guvernamentali.
Pe 21 iulie, Ukrainska Pravda scria:
Dacă măcar o parte din acuzațiile privind legăturile „rusești” sunt adevărate, este evident că conducerea NABU ar trebui să fie dornică să elimine „agenții ruși” și să descopere orice „cârtiță” din rândurile sale. […] Cu toate acestea, majoritatea arestărilor și perchezițiilor care vizează detectivii NABU [în special anchetele privind vechile incidente rutiere] dau impresia că discreditarea agenției este unul dintre elementele cheie ale întregii povești.
Agenția de știri a sugerat că „un proiect de lege care solicită recertificarea imediată a NABU va apărea în curând în Rada Supremă”. De fapt, parlamentarii au introdus legea chiar a doua zi – nu pentru recertificare, ci pentru a pune NABU și SAPO sub autoritatea procurorului general, care este numit de președinte. Proiectul de lege a fost adoptat într-o singură zi.
Legături cu dosarele împotriva cercului restrâns al lui Zelenski
Pe 23 iunie, cu o lună înainte de a fi lipsită de independență, NABU l-a acuzat de corupție pe viceprim-ministrul și ministrul Unității Naționale, Oleksîi Cernîișov. Anchetatorii susțin că acesta ar fi acceptat mită de la dezvoltatorul KSM Group în schimbul aprobării unor proiecte de construcție în perioada în care a ocupat funcția de ministru al dezvoltării comunitare și teritoriale, între 2020 și 2022. Cernîișov a fost arestat, dar a plătit o cauțiune de 120 de milioane de grivne (2,9 milioane de dolari) în mai puțin de o săptămână.
Cernîișov și-a construit o carieră de succes sub Zelenski și era considerat unul dintre favoriții președintelui și un prieten apropiat al familiei Zelenski. Potrivit Ukrainska Pravda, în 2021, el a fost singurul membru al cabinetului invitat la aniversarea lui Zelenski, care a avut loc în timpul restricțiilor impuse de pandemie. Chiar și atunci când a fost acuzat de corupție, Cernîișov nu a fost demis din funcție. În schimb, două săptămâni mai târziu, Zelenski a remaniat cabinetul său, iar ministerul lui Cernîișov a fost pur și simplu desființat.
Confruntarea dintre biroul lui Zelenski și autoritățile anticorupție din Ucraina a început cu anchetarea lui Cernîișov, susține Ukrainska Pravda. Era pentru prima dată când un oficial de rang atât de înalt era suspect de corupție, fie în timpul mandatului lui Zelenski, fie sub președinții ucraineni anteriori. Controversa ar putea afecta popularitatea lui Zelenski, întrucât alte scandaluri i-au pătat imaginea predecesorului său, Petro Poroșenko.
După cazul Cernîișov, biroul președintelui a cerut forțelor de ordine „să facă tot posibilul pentru a distruge influența NABU și SAPO”, au declarat surse pentru Ukrainska Pravda. Ruslan Kravcenko, noul procuror general numit de Zelenski, a cerut ulterior dosarele care implicau personalul NABU și SAPO și a desemnat o echipă specială de procurori pentru a le examina.
Cernîisov nu a fost prima personalitate din cercul restrâns al lui Zelenski care a fost implicată într-o anchetă de corupție de mare amploare. În 2023, un alt membru proeminent al cercului restrâns al lui Zelenski, adjunctul șefului de cabinet Rostîislav Șurma, a fost anchetat de NABU. Biroul a deschis o anchetă în urma unor informații potrivit cărora fratele lui Șurma și un fost subordonat al acestuia ar fi primit 320 de milioane de grivne (aproximativ 8,7 milioane de dolari la momentul respectiv) din fonduri publice pentru energia electrică produsă de centrale solare din teritoriile ocupate de Rusia, care erau deconectate de la rețeaua electrică a Ucrainei. În ciuda scandalului, Șurma și-a păstrat funcția încă un an, înainte de a demisiona și de a se muta în Germania. Și fratele său a părăsit țara.
Dar povestea lui Șurma nu s-a terminat aici. La 15 iulie 2025, el a telefonat unui înalt funcționar din administrația Zelenski pentru a raporta că anchetatorii NABU, împreună cu poliția locală, i-au percheziționat locuința din Germania, potrivit surselor Ukrainska Pravda din Rada Supremă. Raidul a fost, se pare, „picătura care a umplut paharul” pentru Zelenski, semnalând că el și cei mai apropiați consilieri ai săi riscă să fie implicați într-un scandal de corupție cu repercusiuni internaționale.
O altă „picătură care a umplut paharul” ar fi putut fi interesul crescând al NABU pentru Timur Mindici, coproprietar al companiei de producție de divertisment Kvartal 95 și prieten apropiat al lui Zelenski. Deși Mindich nu deține nicio funcție oficială în guvern, surse citate de Ukrainska Pravda au declarat că acesta exercită o influență considerabilă asupra elaborării politicilor administrației. În luna mai, publicația ucraineană de jurnalism de investigație Bihus a relatat că unele companii indirect legate de Mindich sunt suspectate de speculă în proiecte de construcții militare. La începutul lunii iunie, NABU l-a arestat pe vărul său în cadrul unei anchete privind furtul de la compania de distribuție a energiei electrice Harkivoblenergo, cu sediul în Harkov. Ukrainska Pravda susține, de asemenea, că „numele lui Mindici apare din ce în ce mai des în contextul fabricării de drone”, deși Meduza nu a putut verifica independent această informație.
Nu este clar ce a determinat autoritățile anticorupție să se concentreze asupra lui Mindici. În ziua în care NABU și SAPO au fost percheziționate, o sursă din cadrul acestor agenții a declarat pentru Ukrainska Pravda că biroul era pe punctul de a-l numi pe Mindici suspect. Sursa a sugerat că biroul lui Zelenski a aflat de aceste planuri și „a acționat preventiv”. Mindici a părăsit Ucraina și se află în prezent în Austria, potrivit surselor citate de Censor.net. >>
Acordul cu Trump: UE a optat pentru anumite tarife în loc de o escaladare riscantă
