Puterile occidentale nu pot spune Beijingului ce să facă în privinţa Rusiei în legătură cu războiul din Ucraina, a declarat vineri ambasadorul Chinei la Moscova, Zhang Hanhui, într-un interviu acordat cotidianului rus Izvestia, scrie POLITICO, citat de News.ro.
„Nu partea chineză a fost cea care a creat criza ucraineană, Republica Populară Chineză nu este parte a acestei crize şi nu a furnizat arme niciuneia dintre părţile implicate în conflict”, a declarat Zhang Hanhui. „Occidentul nu este în poziţia de a da directive Chinei şi, cu atât mai mult, nu are autoritatea de a arunca asupra ei responsabilitatea” , a adăugat Zhang.
În ciuda faptului că este unul dintre principalii aliaţi ai Moscovei, China a încercat să se poziţioneze ca un intermediar neutru între Rusia şi Ucraina, prezentând în februarie un plan de pace în 12 puncte. Dar, pe de altă parte, au existat îngrijorări tot mai mari că Beijingul ar putea furniza arme Rusiei. Luna trecută, POLITICO a relatat că firme chineze, inclusiv una legată de guvernul de la Beijing, au trimis entităţilor ruseşti 1.000 de puşti de asalt, piese pentru drone şi veste antiglonţ.
Declaraţiile ambasadorului chinez vin în contextul vizitei comune – extrem de urmărite – a preşedintelui francez Emmanuel Macron şi a şefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Beijing. Joi, ambii lideri l-au îndemnat pe preşedintele chinez Xi Jinping să îşi intensifice eforturile de pacificare – deşi cu metode diferite, notează POLITICO.
Macron a adoptat o poziţie mai blândă, spunându-i lui Xi că personal, contează pe liderul chinez pentru „a readuce Rusia la raţiune”, în timp ce abordarea Ursulei von der Leyen a fost mai directă. Preşedinta Comisiei Europene a avertizat în privinţa furnizării de arme către Moscova: „Înarmarea agresorului este o încălcare clară a dreptului internaţional – acesta nu ar trebui să fie înarmat niciodată”, a spus ea.
„Acest lucru ar dăuna într-adevăr în mod semnificativ relaţiei dintre Uniunea Europeană şi China”, a adăugat von der Leyen.
Dar Xi Jinping nu a părut impresionat de aceste eforturi şi a rămas fidel punctajului pe care îl are Beijingul în privinţa războiului din Ucraina, care reflectă îndeaproape poziţia Rusiei, scrie POLITICO.
„Discuţiile de pace ar trebui reluate cât mai curând posibil, ţinând cont de preocupările rezonabile de securitate ale tuturor părţilor, cu referire la Carta ONU”, a declarat liderul chinez.
Declaraţiile de vineri ale ambasadorului Chinei în Rusia au fost foarte asemănătoare. „Ceea ce face partea chineză poate fi rezumat într-o singură frază: apel la pace şi promovarea negocierilor”, a declarat Zhang.
CE A DECLARAT AMBASADORUL CHINEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Pe de altă parte, declaraţiile ambasadorilor chinezi, reprezentanţi ai diplomaţiei prin excelenţă, par să se adapteze retoric în funcţie de capitala în care se află. Astfel, zilele trecute, a făcut vâlvă o declaraţie a ambasadorului Chinei la Uniunea Europeană, Fu Cong, care, într-un interviu pentru The New York Times, a declarat că ţara sa nu este de partea Rusiei în războiul din Ucraina. „Un parteneriat fără limite nu este altceva decât retorică”, a spus el, referindu-se la o declaraţie de anul trecut prin care a fost caracterizată relaţia dintre China şi Rusia.
Într-un interviu de o oră, acordat înaintea vizitei oficialilor europeni la Beijing, reprezentantul diplomatic al Chinei pe lângă Uniunea Europeană a declarat că criticii au interpretat greşit relaţia ţării sale cu Rusia şi a sugerat că legăturile lor ar putea să nu fie atât de nelimitate pe cât au declarat cândva liderii lor.
Cu doar trei săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, preşedinţii Vladimir Putin şi Xi Jinping au semnat o declaraţie comună prin care declarau că prietenia dintre ţările lor „nu are limite”. Dar ambasadorul Fu Cong a dat asigurări că Beijingul nu a fost de partea Rusiei în război şi că unii oameni „interpretează în mod deliberat greşit acest lucru, deoarece există aşa-numita prietenie sau relaţie fără limite”. El a adăugat: ” ‘Fără limite’ nu este altceva decât retorică”. Ambasadorul chinez a subliniat, de asemenea, că ţara sa nu a recunoscut eforturile Rusiei de a anexa teritorii ucrainene, inclusiv Crimeea şi Donbas.
Beijingul nu a condamnat invazia, a spus el, pentru că a înţeles afirmaţiile Rusiei privind un război defensiv împotriva invaziei NATO şi pentru că, în opinia guvernului său, „cauzele profunde ale acestui război sunt mai complicate” decât spun liderii occidentali.
Ambasadorul a apărat şi faptul că Xi Jinping nu l-a sunat încă pe preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. El a insistat că lipsa unui apel nu are o importanţă majoră, că liderul chinez este foarte ocupat şi că există contacte frecvente la nivel inferior între cele două ţări. Analiştii occidentali au pus însă în contrast această lipsă de comunicare a lui Xi cu Zelenski cu contactul strâns dintre liderul chinez şi Putin, manifestat inclusiv prin vizita lui Xi la Moscova luna trecută. „Faptul că preşedintele Xi nu vorbeşte cu Zelenski nu înseamnă că China este de partea Rusiei în problema ucraineană”, a dat asigurări ambasadorul chinez.
