Istorie scrisă pe marginea prăpastiei. Marile lecții ale deblocării ajutorului american pentru Ucraina

WASHINGTON, DC - DECEMBER 21: U.S. President Joe Biden (R) and first lady Jill Biden welcome President of Ukraine Volodymyr Zelensky to the White House on December 21, 2022 in Washington, DC. Zelensky is meeting with President Biden on his first known trip outside of Ukraine since the Russian invasion began, and the two leaders are expected to discuss continuing military aid. Zelensky will reportedly address a joint meeting of Congress in the evening. Drew Angerer/Getty Images/AFP (Photo by Drew Angerer / GETTY IMAGES NORTH AMERICA / Getty Images via AFP)

După aproape jumătate de an de incertitudini, preocupări și chiar panică, propagate în rândul aliaților SUA din Europa până în Asia, dar și pe fondul unor costuri suplimentare exorbitante (umane, militare, materiale, de tactică și de strategie), înregistrate de Ucraina, Camera Reprezentanților a făcut pasul decisiv spre deblocarea vitalului ajutor pregătit de Washington pentru Kiev.

Sâmbătă, în prima sa reacție, președintele Biden a remarcat faptul că aleșii din Congres au răspuns astfel apelului istoriei și interesului național și a subliniat totodată că votul a trimis un semnal elocvent cu privire la forța leadership-ului SUA pe scena internațională.

În esență, Biden a dat un mesaj absolut corect, la fel cum conformă realității a fost și reamintirea faptului că administrația sa și el personal au luptat luni în șir pentru acest deznodământ.

Totuși, având în vedere impactul teribil și complicat pe care sincopa din Congres l-a avut asupra războiului dus de Ucraina, ca și asupra calculelor aliaților ei, merită accentuată valoarea de avertisment fundamental al întregului episod.

Astfel:

  1. Leadership-ul american rămâne incontestabil puternic și sănătos, aria de acoperire a dovezilor în acest sens mergând de la modul în care a raliat lumea liberă în sprijinirea Ucrainei în acești doi ani, până la recenta demonstrație de forță anti-Hamas, apoi anti-Iran, în beneficiul Israelului, și până la mult mai recentul deznodământ fericit din Camera Reprezentanților, în chestiunea Ucraina. Asta nu înseamnă însă că, episodic și circumstanțial, același leadership american nu poate da semne de slăbiciune sau că nu se poate chiar îmbolnăvi „ușor”. Iar cauzele pot fi unele de politică internă (efecte precum cel al lui Trump), de factură externă (ingerințe hibrid agresive din partea unor actori statali, în speță Rusia, la un moment dat China) sau un amestec încă și mai nociv din amândouă (cum pare să fi fost cazul aici).
  2.  Având în vedere că așa stau lucrurile, aliații SUA, deopotrivă cei de peste Atlantic și cei de peste Pacific, trebuie să își optimizeze rapid abordarea. America dovedește în continuare că dispune și de resursele, și de voința (chiar dacă uneori aceasta din urmă este testată brutal) necesare pentru a se achita de angajamentele asumate. Dar până și America se poate din când în când „împiedica” astfel încât să nu poată reacționa total și eficient fix în primul moment sau fix în cel mai fierbinte moment. Or, nu rareori primul sau cel mai fierbinte moment este crucial și poate fi chiar vital. Ce înseamnă asta? Simplu: Europa amenințată de Rusia și Asia amenințată de China trebuie să își consolideze prin forțe proprii capacitatea defensivă, îndrăzneala politică și reziliența socio-economică pentru a supraviețui scenariilor americane cele mai delicate. Ucraina tocmai s-a confruntat cu asta, Europa tocmai a tremurat de la asta, Asia tocmai a stat cu sufletul la gură din cauza asta. Pe scurt, pornind acum de la contextul războiului ruso-ucrainean, ideea principală este ca Europa să nu se culce pe laurii reușitei din Congres, ci sa meargă înainte cu mobilizarea propriilor forțe, mobilizare fără precedent, la care în ultimele săptămâni au îndemnat, în disperare de cauză, numeroși lideri de pe bătrânul continent.
  3. Donald Trump, prin stilul său infam de a urmări victoria personală, prin mutațiile pe care le-a produs în Partidul Republican și prin polarizarea cu care a infectat societatea (americană și nu numai) este de departe vinovat pentru gravitatea situației pe care Camera Reprezentanților a îndreptat-o în al 13-lea ceas. Dar Trump, totuși, are șanse reale de a deveni președintele SUA. Asta nu înseamnă că impactului revenirii sale la Casa Albă poate fi din start acela al unui asteroid de mari dimensiuni care lovește o planetă ca Pământul. Cel puțin, nu atâta timp cât ar avea în față o Europă care a învățat, în sensul celor expuse mai sus, lecția care decurge din blocarea ajutorului militar pentru Ucraina. Imaginația, resursele și predispoziția lui Trump de a crea probleme aproape insurmontabile sunt enorme, dar totuși nu sunt nelimitate. Cheia este la europeni. Trebuie doar să depună efortul adecvat și să transpire intens pentru a o folosi. Au tot amânat-o decenii la rând, dar de aici încolo chiar nu mai au încotro.

Acum, un capitol aparte, deschis de votul din Camera Reprezentanților, îl privește și pe Vladimir Putin.

Până la un punct, dictatorul rus a avut oarecum dreptate mizând pe amestecul de oboseală occidentală indusă de război și jocuri (voluntare sau involuntare) făcute în beneficiul Rusiei de unii occidentali influenți (americani și/sau europeni). Dovadă? Tocmai blocajul de până acum din Congres, dar și diversele ezitări, complicități sau incompetență (în principal europene) în ceea ce privește producerea și livrarea de armament necesar Ucrainei.

Dar, pe de altă parte, ca în cazul lui Trump, nici Putin nu are la dispoziție instrumente și inteligență malefică infinite. Istoria acestor doi ani, ca și istoria ultimelor luni și săptămâni probează limitele Kremlinului.

Cum ziceam în precedentul text (link la final), dacă ajutorul american pentru Ucraina este deblocat (și tocmai s-a deschis orizontul pentru acest curs), pariul putinist se va fi soldat cu victorii tactice, dar cu premise pentru o înfrângere strategică.

În Ucraina, Rusia se chinuie să obțină succesul nu atât prin ceea ce poate ea să facă, dar mai degrabă prin ceea ce ucrainenii și aliații săi nu ar fi dispuși să facă. Este o abordare extrem de riscantă, iar votul de sâmbătă, de la Washington, a torpilat-o o dată în plus. Se simte deja inclusiv din furia primei reacții a Moscovei.

Trump și Putin – un posibil moment al bumerangului

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here