Ei folosesc războiul din Gaza pentru a radicaliza o nouă generație, notează The Economist.
<< Când atacatorii jihadiști au tras în sala de concerte a orașului Crocus din Moscova, pe 22 martie, ucigând peste 140 de spectatori și incendiind locul, serviciile de informații din întreaga lume occidentală au fost uluite. A fost cea mai clară avertizare că Stat Islamic (IS), aparent distrus acum cinci ani, revine la acte spectaculoase de terorism internațional. Țările occidentale se tem că vor deveni ținte.
Temerea este mai profundă în Franța și Germania, care în această vară găzduiesc două dintre cele mai mari evenimente sportive din lume: Jocurile Olimpice și Campionatul European de Fotbal Euro 2024. Ceremonia plutitoare de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris, de-a lungul Senei, a fost restrânsă pentru a limita riscul; de asemenea, există un „Plan B”. „Dacă o poți face la Moscova, o poți face și la Paris”, explică Gilles Kepel, un expert în jihadism. „Moscova ar putea fi un antrenament pentru Jocurile Olimpice”.
Terorismul este un teatru sumbru al violenței, pentru care marile evenimente oferă o scenă tentantă. Grupul palestinian „Septembrie Negru” a captat atenția lumii când a luat ostatici nouă sportivi israelieni, la Jocurile Olimpice de la München din 1972. Grupării Stat Islamic îi place să lovească la evenimente mari și aglomerate: teatrul Bataclan din Paris, în 2015, arena din Manchester, în 2017, iar acum sala de concerte Crocus City.
În zilele noastre, Occidentul s-a îndepărtat în mare măsură de lungul „război împotriva terorismului”, după ce a consumat mult sânge și resurse pentru a distruge principalele grupuri jihadiste. Dar extremiștii sunt din nou în mișcare. Ei au reapărut în ascunzători vechi și noi și prosperă în spațiul cibernetic. Mai mult, este aproape sigur că războiul Israelului în Gaza va radicaliza o nouă generație.
Istoria jihadismului global este una de reinventare sub presiunea Occidentului. După 11 septembrie 2001, America și aliații săi i-au răsturnat pe talibani în Afganistan și au evacuat al-Qaeda. Forțele americane i-au ucis pe liderul, pe Osama bin Laden, în Pakistan, în 2011. Apoi, succesorul acestuia din urmă, Ayman al-Zawahiri, a fost eliminat printr-un atac cu dronă, la Kabul în 2022. Al-Qaeda încă nu și-a numit un nou lider. Între timp, Stat Islamic, descendentul chiar mai viclean al al-Qaedei, a creat senzație prin stabilirea unui „califat” în mari părți din Irak și Siria, în 2014, atrăgând voluntari din Europa și din alte părți. Ultima lor redută a fost distrusă în 2019, iar Stat Islamic a pierdut patru lideri începând cu acel an.
Totuși, jihadiștii continuă lupta. Încă defăimează Occidentul și alimentează insurecții din Mali până în Filipine. Dintre cele două mărci, Stat Islamic este mai dinamică. „În războiul ideilor, Statul Islamic a învins al-Qaeda, în special printre tineri”, spune Aaron Zelin, de la Washington Institute, un think-tank american. „SI a creat califatul, chiar dacă a fost distrus. Al-Qaeda doar a vorbit despre el”.
Toate acestea, spune Kepel, au produs trei faze suprapuse de violență: atacuri directe ale al-Qaeda în anii 2000; lovituri facilitate sau asistate de rețele mai libere legate de SI în anii 2010; și ceea ce el numește „jihad ambiental”, violența fără lider, auto-declanșată, predominantă în ultimii ani. Cu cât gradul de organizare este mai mare, cu atât jihadștii pot provoca în general mai mult carnagiu. Fără o mână călăuzitoare, atacurile de tip lup singuratic sunt în mod tipic mai puțin mortale, dar sunt mai greu de detectat și pot fi totuși înspăimântătoare. În Franța, un profesor a fost decapitat în 2020, iar altul a fost înjunghiat mortal anul trecut. Și mulți sunt îngrijorați de numărul tot mai mare de minori atrași de militantism.
Astăzi, mișcarea jihadistă este dispersată și fluidă. Unele facțiuni se concentrează pe lupta împotriva „dușmanului de aproape”, adică guvernele locale, și preluarea controlului asupra teritoriilor. Altele se întorc din nou către „dușmanul de departe”, Occidentul. Astăzi, așa cum era și înainte de 11 septembrie, Afganistanul exportă terorism. Retragerea haotică a președintelui Joe Biden, în 2021, încercând să pună capăt „războaielor interminabile” ale Americii, a condus la revenirea imediată la putere a talibanilor. Uciderea lui Zawahiri a fost o dovadă că talibanii adăpostesc din nou figuri ale al-Qaeda, care stau ascunse. Marea îngrijorare este franciza Statului Islamic din Afganistan, „Provincia Khorasan” (ISKP).
A explodat în lumina reflectoarelor în timpul retragerii Americii din Kabul, când un sinucigaș a ucis peste 180 de persoane, printre care și 13 soldați americani. Spre deosebire de al-Qaeda, ISKP este suprimat de talibani, deși nu în totalitate. A exploatat rețele în țările vecine. Potrivit calculelor lui Zelin, ISKP a efectuat sau a încercat un atac în străinătate în 2021, patru în 2022, 12 anul trecut și 15 până acum în acest an.
Printre țintele sale recente: un serviciu memorial, în Iran, pentru Qassem Suleimani, un general iranian ucis de America, atac ce a dus la moartea a peste 90 de persoane, în ianuarie. Atacul de la Moscova demonstrează că are dorința și capacitatea de a provoca daune chiar și mai departe, spun oficialii occidentali. „ISKP lovește acolo unde vede o oportunitate”, argumentează Hugo Micheron, de la Universitatea SciencesPo din Paris. „Dacă nu a atacat în Europa, acest lucru s-a datorat faptului că a fost împiedicat până acum”.
Situația este și mai gravă având în vedere alte complexități geopolitice. Forțele americane din Irak și Siria sunt solicitate la maximum și ar putea să se retragă și mai mult, mai ales pentru că au fost atacate în mod repetat de aliații Iranului. America reevaluează statutul forțelor sale din Irak. Iar o retragere americană din Siria – susținută de Trump și aparent discutată de Biden – i-ar putea slăbi fatal pe aliații kurzi și ar putea duce la evadarea a mii de luptători jihadiști ținuți în lagărele de prizonieri.
În Sahel, între timp, loviturile de stat au forțat trupele franceze să părăsească Mali, Burkina Faso și Niger. Forțele ONU de menținere a păcii s-au retras și ele din Mali; Este probabil ca trupele americane să părăsească Nigerul și, poate, să procedeze la fel și Ciadul. În locul lor, trupele de mercenari Wagner, din Rusia, sunt angajate să-i protejeze pe putciști. Este îndoielnic că-i vor putea respinge pe jihadiști. Un raport recent al ONU avertizează că filialele regionale ale al-Qaida câștigă teren, amenințând statele de coastă din Africa de Vest, și ar putea stabili un „refugiu terorist”. Spionii se tem că, în ambele regiuni, jihadiștii ar putea recurge la atacuri împotriva Occidentului. O îngrijorare similară vine și în legătură cu puternicul aliatul al al-Qaida în Somalia, Shabaab, și filiala sa din Yemen, AQAP, care au istorii de terorism transfrontalier.
Bătălia are loc și în sfera digitală. Califatul fizic se poate să fi dispărut, dar cel virtual este puternic. Materialele și videoclipurile jihadiștilor sunt distribuite în multe limbi. Odată cu războiul din Gaza, torenul s-a transformat în inundație, în condițiile în care al-Qaeda și SI încearcă să exploateze furia față de suferința palestinienilor.
Fermentul probabil că va radicaliza o nouă generație de musulmani. Pe 25 aprilie, un solicitant de azil marocan a fost condamnat pentru uciderea unui pensionar britanic „pentru că Israelul ucide copii”. Noi grupuri teroriste „probabil se formează chiar acum”, spune Christine Abizaid, director la National Counter-Terrorism Centre, din SUA, principalul centru de informații despre jihadiști. Cu toată grozăvia pe care Hamas a provocat-o Israelului pe 7 octombrie, a adăugat ea, grupurile palestiniene nu par să fie înclinate să atace Vestul.
Incapabil să lovească Israelul și totodată eclipsat de Hamas, pe care îl disprețuiește, ISKP își îndeamnă adepții să lovească oriunde pot. „Lei ai Islamului: Vânați-vă prăzile, fie ele evreiești, creștine sau aliații lor”, îndemna ISKP în ianuarie.
Ce urmează? Comploturile jihadiste în Europa, reușite sau eșuate, au scăzut odată cu declinul califatului, conform lui Petter Nesser, de la Institutul Norvegian de Cercetare a Apărării.
Totuși, pe măsură ce jihadiștii se regrupează, ar putea reveni în prim-plan tipurile mai organizate de atacuri. În Europa, Franța este cea mai vulnerabilă, parțial din cauza confruntării dintre secularismul statului francez și religiozitatea publică musulmană. Marea Britanie și, din ce în ce mai mult, Germania, ar putea fi următoarele pe lista țintelor. Ele au fost adesea ținte în trecut. Suedia și Danemarca au stârnit furia din cauza protestelor lor de ardere a Coranului. Rusia este remarcată, adaugă Nesser, din cauza intervenției sale în Siria în 2015 și a alianței sale cu Iranul.
Jihadiști au fost arestați în întreaga Europă, adesea având legături cu ISKP. Grupul operează parțial printr-o diasporă de musulmani din fostele țări sovietice din Asia Centrală și Caucaz, o schimbare față de ciclurile anterioare de terorism, care adesea implicau extremiști de origine nord-africană și pakistaneză. Unii membri ISKP din Turcia formează ceea ce ONU numește „un centru logistic pentru operațiunile ISKP în Europa”, nu în ultimul rând prin transferul de fonduri prin criptomonede.
Experiența militară, fie în tabere de pregătire, fie în bătăliile jihadiste reale, crește zelul și letalitatea atacatorilor. Din fericire, fluxul de voluntari occidentali către zonele de conflict s-a redus la „o scurgere”, spun sursele de securitate. Dar militanții închiși pentru infracțiuni teroriste, în perioadele anterioare de violență, îi pot inspira și organiza pe alții, odată eliberați din închisoare.
Unii jihadiști ar putea fi la pândă prin masa de migranți care se îndreaptă către Europa și America. Nouă persoane de origine central-asiatică, arestate în Germania și Olanda în iulie anul trecut pentru presupuse comploturi în numele SI, proveneau din Ucraina. În America, sute de persoane cu posibile legături cu terorismul au fost descoperite traversând frontierele mexicană și canadiană, începând din 2022. Dar Abizaid afirmă că nu există dovezi despre „operativi” cunoscuți care încerarcă să treacă neobservați frontierele terestre.
Dacă aceștia atacă, oficialii se tem că jihadiștii ar putea importa tehnologii din câmpurile de luptă străine, cum ar fi dronele care aruncă muniții și bombe fără părți metalice. Comunicările criptate – în aplicații, jocuri video sau metavers – fac mai ușoară organizarea militantilor. Inteligența artificială, probabil inclusiv deep fakes, facilitează producția și traducerea propagandei.
Mereu în alertă
Astfel, serviciile de informații occidentale au o sarcină dificilă, urmărind un mozaic de jihadiști în străinătate în timp ce încearcă să-i identifice pe cei care acționează de la sine în țările lor. Trebuie să monitorizeze și teroriștii de extremă dreapta, de obicei radicalizați de unii singuri, care-i urăsc pe musulmani și adesea învață din manualele jihadiștilor. Și trebuie să monitorizeze o amenințare mai veche: terorismul sponsorizat de state radicale precum Iranul.
În cele din urmă, jihadismul reflectă problemele profunde ale Orientului Mijlociu mai larg. Occidentul nu are puterea de a le rezolva și adesea le-a înrăutățit. O parte din soluție constă în cooperarea strânsă în domeniul informațiilor. America avertizase Rusia cu porivire la iminentul atac din Moscova, un semn al rolului său central în combaterea globală a terorismului. În plus, lovitura dată lui Zawahiri a arătat capacitatea Americii de a-i lovi pe teroriști „dincolo de orizont”. Dar fondurile și personalul au fost redirecționate către alte priorități, cum ar fi confruntarea cu amenințarea din partea Rusiei și a Chinei. Se poate ca Occidentul să fi sperat să încheie războiul împotriva terorismului. Dar teroriștii se află încă în război. >>
Fotografii şi relatări despre războiul din Gaza şi Ucraina, câştigătoare ale World Press Photo 2024
