Timp de săptămâni, guvernul român a pregătit publicul pentru o înfrângere răsunătoare în fața companiei miniere canadiane, Gabriel Resources, și pentru o amendă de miliarde într-un proiect eșuat de exploatare a aurului, pe care țara nu și-l putea permite.
Cu toate acestea, vineri seara, târziu, guvernul a fost surprins când România a câștigat în mod neașteptat cazul de la Washington, aflat pe rolul Centrului Internațional de Soluționare a Disputelor privind Investițiile, o comisie de arbitraj a Băncii Mondiale.
Cuvântul care circulă prin București este „neașteptat”, deși s-ar putea să nu fi fost deloc o surpriză – pur și simplu guvernul nu știa care sunt șansele sale și cât de bună era echipa sa de apărare juridică. S-a spus chiar că unii miniștrii au manipula bursa canadiană, deoarece acțiunile Gabriel Resources cresucseră înainte de a se prăbuși, în timp ce Bucureștiul își prezicea propria înfrângere.
Hotărârea a fost salutată ca „un rezultat just”, în timp ce președintele Klaus Iohannis, care și-a păstrat mâinile curate într-un caz foarte murdar, a numit-o „un moment al adevărului” în protejarea patrimoniului României.
Ce schimbare de sorți!
De mai bine de o lună, guvernul premierului Marcel Ciolacu prezicea un verdict negativ și o amendă de miliarde de euro. Premierul propusese ideea unui referendum asupra proiectului minei de aur. Ministrul Fondurilor Europene, Adrian Câciu, spusese ca mina, veche de 2.000 de ani, să fie scoasă de sub protecția Unesco. „Ne-a adus vreun beneficiu?”, declara el, pentru Euronews.
În 2021, datorită unei inițiative a USR, Unesco a adăugat zona antică romană de exploatare a aurului, de la Roșia Montană, pe lista siturilor protejate din Patrimoniul Mondial.
Nicolae Rațiu, filantrop, om de afaceri și, în ultimele două decenii, principal oponent al proiectului minei de aur, a lăudat decizia instanței.
El a afirmat că opozanții „vor răsufla ușurați de rezultatul pozitiv al acestui arbitraj. Însăși posibilitatea ca guvernul de astăzi să ia în considerare în mod serios încheierea de noi înțelegeri cu Gabriel Resources, inclusiv eliminarea de pe lista UNESCO a clădirilor protejate din patrimoniul mondial pentru a permite exploatarea zonei, fusese un coșmar absolut”, a spus el pentru Universul.net.
Acesta a mai afirmat că Alburnus Maior, Pro Patrimonio și România Curata au fost cele mai active ONG-uri care se opun proiectului Roșia Montană Consolidated Goldfields împreună cu… toate sutele de mii, chiar milioane de români care au protestat în toată lumea”.
„MULȚUMESC DOMNULUI, STELELOR noastre norocoase ȘI, ÎN FINaL, aplicării statului de drept de către arbitrii INTERNAȚIONALI”
Domnul Iohannis a salutat decizia: „Salut reuşita României în procesul privind Roşia Montană şi felicit echipele de specialişti implicate cu profesionalism în susţinerea cauzei noastre, în cadrul procesului de arbitraj internaţional de la ICSID. După mulţi ani de contestări şi dezbateri, atât politice, cât şi juridice, suntem astăzi la momentul adevărului: România câştigă procesul pentru Roşia Montană, fără penalizări sau despăgubiri, luptând şi reuşind să protejeze patrimoniul naţional”, a scris președintele pe Facebook.
Compania a cerut României despăgubiri de până la 6,7 miliarde de dolari în plângerea depusă la Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor de Investiții al Băncii Mondiale în 2015, pentru pierderile legate de proiectul blocat.
În 2014, după luni de proteste la nivel național, guvernul român, care deținea 20% din proiect, și-a retras oficial sprijinul în 2014, ducând la proces.
„Guvernul român salută această decizie și mulțumește tuturor celor implicați în apărarea intereselor statului român”, a spus Ciolacu, vineri, într-o scurtă declarație, când unii i-au cerut demisia. Gabriel Resources are la dispoziție 20 de zile pentru a contesta decizia.
Gabriel Resources a câștigat drepturi de concesiune asupra zonei Roșia Montană în 1999, dar s-a transformat într-una dintre cele mai controversate probleme publice de la răsturnarea comunismului.
Compania a purtat o bătălie lungă și costisitoare cu grupurile pentru drepturile civice și ecologiste care au susținut că proiectul va distruge galeriile și satele romane și ar putea duce la un dezastru ecologic.
Proiectul a avut în vedere utilizarea cianurii și cioplirea a patru cariere care ar fi distrus patru vârfuri de munți și ar fi distrus trei sate periferice. Compania a spus că proiectul va aduce investiții atât de necesare și va crea locuri de muncă într-o zonă înapoiată din punct de vedere economic.
Totuși, nu doar potențiala distrugere fizică a făcut din el un caz otrăvitor.
Domnul Rațiu a numit-o povestea lui David și Goliat a unei companii „fondată de două personaje nebuloase și corupte care peste 20 și ceva de ani au cumpărat sprijinul a zeci de politicieni români, au plătit fiecare partid politic și au turnat milioane anual în mass-media”.
Dar opinia publică s-a ridicat împotriva proiectului până când a devenit „o trezire națională, o epurare semnificativă a corupției și, ar spune unii, o adevărată revoluție condusă de oameni”.
Rezervele rămase la Roșia Montană au fost estimate la 314 tone de aur și 1.500 de tone de argint.
