„Mesajul direct a fost mâzgălit pe un banner de pe un pod, peste drumul de intrare în Krivoi Rog, orașul minier al cărui fiu cel mai faimos, cândva un comediant, își conduce acum țara în război. „Bine ai venit în iad, ocupantule rus”, scria pe banner”, se arată într-un reportaj The Times.
<< În timp ce se străduiesc în pregătirea pentru luptele de stradă cu trupele rusești care forțează înaintarea spre nord, ridicând baricade și săpând tranșee și capcane pentru tancuri, fiecare bărbat și femeie de aici își exprimă respectul pentru președintele Zelenski și disponibilitatea de a lupta pentru el.
Există un singur traseu pentru ruși spre marele oraș industrial Dnipro. Trece drept prin Krivoi Rog. La sud, forțele ruse au capturat Herson. La est, au pus mâna pe cea mai mare centrală nucleară din Europa. Acum, locuitorii orașului în care s-a născut și a crescut Zelenski se pregătesc de luptă. Ei vor ca președintele lor să știe că nu vor fi găsiți cu garda jos.
„Toți cei de aici și toți cei din Ucraina ne-am adunat în jurul lui Zelenski. Este un luptător curajos care a ales să stea printre oamenii săi și să-i unească”, a spus șeful administrației militare a orașului, Aleksandr Vilkul, cândva un rival politic al lui Zelenski, pe care îl cunoaște de când erau studenți la universitatea locală. „El ne-a inspirat. Nu este vorba doar despre sprijinul nostru pentru el, ci despre sprijinul lui pentru noi. Ar trebui să știe că orașul său este gata de luptă.”
Chiar și groparul care mi-a arătat unde au se odihnesc oasele bunicilor lui Zelenski – într-un cimitir din partea de vest a orașului, lângă una dintre principalele rute ale axelor de înaintare a rușilor – a repetat refrenul.
„Sunt gata să-i mărunțesc și să-i ard pe invadatorii ruși”, a spus Oleg, în vârstă de 43 de ani, în timp ce-mi arăta unde se află mormântul bunicului lui Zelenski, Semion Ivanovici Zelenski, un soldat al Armatei Roșii care a luptat în Diviziei 57 motorizată împotriva naziștilor din cel de-al Doilea Război Mondial. „Alți președinți ar fi fugit sau s-ar fi predat până acum. Nu și Zelenski. Nu-l vom dezamăgi.”
Războiul a ajuns deja la Krivoi Rog. În prima zi a invaziei, rachetele au lovit două instalații militare din oraș, care a fost fondat de cazaci în secolul al XVIII-lea și s-a răspândit de-a lungul urzelilor sale de minereuri fieroase.
O încercare, o zi mai târziu, a unităților ruse de a ateriza pe aeroport cu o aeronavă de transport Il-76 încărcată cu parașutiști a fost zădărnicită când pista a fost blocată de tancuri. Apoi, în urmă cu trei zile, o uriașă coloană blindată care forța intrarea în oraș a fost respinsă după ce a fost atacată de două ori de rachete trase de elicopterele ucrainene. Acum, pe măsură ce unitățile invadatoare își consolidează teritoriul capturat de-a lungul coastei și se deplasează din nou spre nord, oficialii sunt siguri că orașul lor este următorul obiectiv.
„Suntem poziționați pe drumul principal spre Nipro. În jurul nostru nu există nicio șosea de centură, doar un drum principal spre nord care trece drept prin Krivoi Rog”, a declarat Vilkul, 47 de ani, care coordonează apărarea. „Unitățile rusești se află la doar 90 de kilometri la sud de noi. Se mișcă repede. Vor să treacă prin Nipro, ceea ce înseamnă că vom avea lupte de stradă aici. Ei vin. Suntem gata. Acestea nu sunt doar cuvintele mele. Aceasta este starea de spirit a orașului.”
Planul de luptă al lui Vilkul pentru a apăra locul de naștere al lui Zelenski este simplu. Folosind miile de voluntari civili și forțe de apărare teritorială care s-au adunat la chemarea președintelui la arme, el a transformat străzile în linii segmentate de apărare. Trupele ucrainene și armamentul antitanc protejează extremitățile nordice și sudice, în timp ce civilii înarmați sunt pregătiți pentru lupte de stradă în spatele baricadelor de saci cu nisip și „arici” de fier, flancați de uriașele mine ale carierelor încadrate de furnale, oțelării și vaste platforme industriale. „Avem stocuri de alimente, muniție și arme”, a adăugat Vilkul. „Nu ne vom retrage. Vom sta și vom lupta.”
Zelenski, 44 de ani, s-a născut din părinți evrei în 1978, fiul unei profesoare și al unui inginer, și a studiat dreptul la universitatea din oraș. Mulți dintre colegii săi au fost ieri pe baricade.
„Era un lider înnăscut în cadrul grupului său la universitate, energic și grozav la organizare”, a spus Vadim, un voluntar de 43 de ani, care conducea muncitorii poziționau arici de fier la o intersecție stradală. „Obișnuiam să ne petrecem timpul împreună ca studenți și să facem schimb de glume. Am fost uimit când a intrat în politică și, ca oricine cu care ai fost la școală și care ajunge în politică, mă îndoiam că se va descurca. Dar de la invazie, el ne-a inspirat pe fiecare dintre noi în acest oraș. El este omul nostru. Conducerea sa în acest război l-a transformat în cel mai bun președinte pe care l-a avut vreodată Ucraina.”
Într-un centru pentru refugiați, unde noii sosiți au fugit din orașul Zaporijjea după ce rușii au capturat centrala nucleară, o femeie care l-a întâlnit pe Zelenski în timpul campaniei sale electorale din 2019 a spus că îi va arunca pe invadatori în gropile de minereu pentru președintele ei. În zona de nord a orașului, am întâlnit un responsabil minier care dorea ca Zelenski să-și schimbe numele în „Volodimir Victoriosul”.
Loialitatea față de președinte s-a manifestat mai ales în complexul de locuințe Kvartal 95, unde a locuit în copilărie și care a dat mai târziu numele trupei sale de comedie și primei companii de producție de film. Este o pepinieră de blocuri-turn sovietice în descompunere din centrul orașului. Părinții lui Zelenski încă mai dețin un apartament aici, deși ambii au fost duși de forțele de securitate într-o locație secretă în ajunul invaziei.
„Este un tip grozav”, a spus Iulia, 37 de ani, din Kvartal 95, a cărei familie își făcea vacanțele cu doi dintre principalii prieteni și colaboratori ai lui Zelenski din vremurile sale de comediant, Serghei și Boris Șefir. „Erau un grup distractiv: plini de energie, calzi. Întotdeauna m-am gândit la el mai degrabă ca la un comediant decât un politician, dar totul s-a schimbat de la invazia rusă. Acum îl văd ca pe un lider. Suntem foarte mândri de el.”
În inimile altor locuitori ai complexului de locuințe, însă, ardoarea prezidențială era agresivă. La câteva minute de la sosirea noastră, alimentați de informații despre echipe de asasini care plănuiau eliminarea președintelui lor, din apartamente a ieșit un grup ad-hoc de justițiari.
„Dacă aș avea o armă asupra mea, aș împușca orice străin care sosește aici să întrebe despre președintele nostru”, a strigat o femeie furioasă, în timp ce alții ne blocau mașina până când poliția a sosit pentru a-i dispersa. „Suntem în război. Nu ne interesează să vorbim despre trecutul lui Zelenski.”
Potolind imediat reacția furioasă a locuitorilor față de străini, Serghei Milutin, un oficial local, a zâmbit. „Vedeți cât de repede s-au mobilizat locuitorii și cât de supărați erau?” „Să nu se spună niciodată că nu sunt pregătiți să lupte.”>>
