- O furibundă campanie de comunicare publică, menită să acrediteze ideea falsă că un singur om, Ilie Bolojan, blochează funcționarea României prin blocarea formării unui guvern.
- Temporizarea extremă de către șeful statului (temporizare anunțată marți, temporizare de un cinism și de o iresponsabilitate nemaiîntâlnite) a desemnării unui premier, cu riscul de a prelungi până spre toamnă prima fază a crizei politice și totodată cu riscul de a pune bazele unei a doua faze a crizei politice, cu maturizare în complicatul sezon rece. Capacitatea ușor robotică a lui Nicușor Dan de a se deconecta de la viața reală și de la starea de spirit a unui segment important al societății, coroborată cu capacitatea sa indubitabilă de a rămâne agățat de algoritmul construit de mintea și de personalitatea sa autarhică îi facilitează președintelui aruncarea în prelungiri, fără remușcări, a crizei politice. Dar acest succes de moment, atât de incompatibil cu orice definiție acceptabilă a succesului, din perspectiva interesului general, se va întoarce la un moment dat împotriva sa – Nicușor Dan poate fi sigur de asta chiar dacă nu poate înțelege de ce.
- Pregătirea, în plin avânt, a terenului pentru cooptarea extremiștilor la proiectul de formare a unui nou guvern și deci “normalizarea” cu bătaie lungă a AUR, cu un apogeu în acest sens consumat chiar marți, atunci când Nicușor Dan a anunțat că nu îl mai interesează decât să găsească 233 de parlamentari dispuși să voteze Guvernul Grindeanu, oricare ori fi ei, de oriunde ori fi provenind ei.
4. Folosirea fără scrupule a instrumentelor justiției în reglarea de conturi pe plan politic – de la satisfacerea cu orice preț a obsesiei președintelui de a scăpa de eventuali competitori la viitoarele prezidențiale și până la satisfacerea cu orice preț a obsesiei președintelui de a instala în mod netransparent doar un guvern PSD, exclusiv în termenii doriți de PSD.
Asta e poza momentului în “România Onestă” și tot asta e poza viitorului pe termen mediu în nevindecata Românie, o țară cu un potențial extraordinar, însă și o țară pe care, indiferent de epocă, tabere influente de la vârful statului o întorc sistematic la obiceiurile cele mai putrede din propriu-i trecut.
În doar două zile, marți și miercuri, țara numită România a făcut noi pași înapoi. Și au fost suficient de mulți și suficient de apăsați încât să pericliteze sau chiar să anuleze progrese politice salvatoare, acumulate cu greu, acumulate în ani și ani, acumulate grație aderării la mai civilizata tablă de valori democratice din Uniunea Europeană.
- Nicușor Dan s-a adresat, marți, națiunii într-o manieră care l-a făcut să semene subit cu Adrian Năstase cel de acum un sfert de secol.
- Sorin Grindeanu și-a expus, a doua zi, viziunea despre mersul de dorit al țării, cu tupeul pe care nu i-l putea conferi decât siguranța că sprijinul oferit de președintele Dan rămâne de neclintit.
- Iar tot a doua zi după ce a vorbit Nicușor Dan și în aceeași zi în care a vorbit Sorin Grindeanu, probabil puternic stimulat de semnalul dat în ajun de Nicușor Dan, Tribunalul București a recidivat cu deciziile nedemocratic de intruzive în treburile interne ale PNL.
Atunci când o mare parte a mediului politic își expune cu o asemenea vigoare putreziciunea și atunci când, concomitent, o mică parte a mediului politic este atât de virulent inhibată tocmai pentru că încearcă să se transforme într-o variantă mai bună a sa, reacția corespunzătoare a societății civile rămâne singura care mai poate deschide o cale spre salvare.
Și cum ar putea fi altfel, atunci când de partea cealaltă lucrurile sunt cât se poate de clare?
- Cel mai important om în stat nu mai are nimic de oferit.
- Cel mai mare partid din Parlament oferă aceleași lături moral-politice cu care ne-a obișnuit de peste trei decenii.
- Cel mai mare partid din sondaje oferă direcția spre Rusia și spre naționalismul ceaușist de tristă amintire.
- Iar cele două partide care oferă măcar speranța că mai există fărâme de voință politică pentru reforme sunt atacate din toate părțile, cu tot aplombul și cu toate instrumentele statului.
