Minorii de peste 14 ani care au fost condamnaţi în dosare penale la măsuri educative neprivative de libertate vor beneficia de ajutorul consilierilor de probaţiune o perioadă mai îndelungată, ceea ce se va traduce printr-o îmbunătăţire a procesului de reeducare şi, implicit, de creştere a şanselor de reintegrare socială. Plenul Camerei Deputaţilor a votat, marţi, proiectul iniţiat în acest sens de parlamentarii USR Oana Murariu, Oana Ţoiu şi Ştefan Pălărie, informează News.ro.
“La finalul anului 2023, la o dezbatere la Cluj pe tema combaterii, prin educaţie, a consumului de droguri, mai mulţi consilieri de probaţiune au ridicat problema creşterii duratei măsurilor neprivative de libertate pentru minori, arătând că, pe actuala formă a Codului penal, nu au suficient timp cu minorii delincvenţi astfel încât măsurile chiar să producă efecte. Legea adoptată astăzi va ajuta la îndreptarea situaţiei şi este în beneficiul minorilor condamnaţi”, declară deputata USR Oana Murariu, membră a Comisiei juridice din Camera Deputaţilor.
“O ţară care construieşte un viitor bun acasă pentru copii investeşte în educaţie, cu atât mai mult pentru cei care au nevoie mai mare de îndrumare. Respectul pe care îl vrem pentru România se construieşte pe respectul pentru şansele fiecărui copil”, afirmă Oana Ţoiu, ministrul interimar de Externe şi deputat USR.
“Prin iniţiativa adoptată astăzi de Parlament adăugăm o şansă pentru ca minorii condamnaţi să fie reabilitaţi şi să redevină cetăţeni oneşti, cu lecţiile învăţate şi pregătiţi de reintegrare economică şi socială. Practica şi studiile arată că timpul mai mare petrecut lângă un minor de către un consilier de probaţiune scade şansa de recidivă. Mai simplu spus, oferim mai mult timp pentru îndrumare pentru minorul care a greşit în faţa legii”, subliniază senatorul USR Ştefan Pălărie.
În forma actuală, Codul penal prevede o serie de măsuri educative neprivative de libertate ce pot fi luate faţă de minorii de peste 14 ani care au săvârşit fapte penale.
USR a propus majorarea perioadei acestor măsuri, astfel:
– stagiul de formare civică – până la 6 luni (de la 4 luni);
– supravegherea – între 4 luni şi 1 an (de la 2-6 luni);
– consemnarea la sfârşit de săptămână – între 8 şi 24 săptămâni (de la 4-12 săptămâni);
– asistarea zilnică – între 6 luni şi 1 an (de la 3-6 luni).
“Scopul este de a acorda un interval realist de timp consilierului de probaţiune pentru planificare, intervenţie, monitorizare şi evaluare, adaptate interesului superior al copilului şi obiectivelor de reintegrare. Studiile de specialitate în materie comportamentală au confirmat existenţa unei corelaţii directe între durata intervenţiei şi probabilitatea schimbării atitudinii şi comportamentului delincvenţilor juvenili”, subliniază USR.
Plafonarea prețului la motorină nu va fi prelungită / PSD acuză PNL că a blocat prelungirea măsurii
