Cătălin Drulă, fost preşedinte al USR, nu respinge ideea de a candida pentru funcţia de primar general al Capitalei, funcţie rămasă liberă după alegerea lui Nicuşor Dan ca preşedinte al României. Drulă precizează că nu a luat încă o decizie clară cu privire la eventuala sa candidatură, el avansând ideea unei candidaturi pentru Primăria Bucureşti care să se bucure de susţinerea mai multor partide, relatează News.ro.
„Nu resping această idee, că e evident că mi se potriveşte o funcţie executivă, sunt bucureştean, iubesc acest oraş, dar eu nu aş pune căruţa înaintea cailor”, a afirmat Cătălin Drulă în emisiunea Insider Politic difuzată sâmbătă, la Prima Tv, întrebat dacă respinge ideea de a candida la Primăria Generală a municipiului Bucureşti.
Acesta subliniază că nu a luat încă o decizie cu privire la o eventuală candidatură.
„Nu am luat o decizie cu această candidatură. De ce? Am văzut numele meu vehiculat în spaţiul public (…) De-abia ne-a trecut glonţul pe la ureche şi am tras toţi în perioada asta ca să nu avem un dezastru în România, iar de duminică încoace ne uităm la ce e de făcut pentru a construi o guvernare. Poate generăm o candidatură la Bucureşti care să fie susţinută de mai multe forţe politice. Mi s-ar părea o variantă care e pe masă şi care trebuie discutată. Poate că în discuţia asta poate să fie implicat inclusiv Nicuşor Dan. Trebuie o discuţie mai largă, trebuie să avem şi noi o discuţie în interiorul USR, nu am apucat, nu am avut aceste discuţii, deci punem un pic căruţa înaintea boilor”, a argumentat Cătălin Drulă.
Acesta consideră că e nevoie ca Bucureştiul să aibă „un buget corect” pentru a-şi putea atinge potenţialul.
Drulă vrea modificarea legii în baza căreia cei aflaţi în funcţii publice prin concurs şi schimbaţi sunt repuşi pe post de instanţe: Ce e aia fixat pe post? Înseamnă o sarcină în cârca ta, a mea şi a fiecăruia că vom plăti un salariu la stat cuiva
Fostul preşedinte al USR Cătălin Drulă consideră că în viitorul Guvern trebuie luate rapid măsuri „care să însemne că cei care au putere executivă – un ministru, un primar – îşi pot implementa şi face politici de personal pentru a aduce acele politici la îndeplinire”. El critică ideea de „fixat pe post”, făcând referire la funcţionarii din administraţia publică aflaţi pe posturi în urma unor concursuri şi care nu pot fi schimbaţi şi spune că vrea modificarea legii în baza cărora cei daţi afară obţin, în instanţă, repunerea în funcţii.
Cătălin Drulă anunţă că USR susţine modificarea legii care nu permite miniştrilor, primarilor sau altor persoane aflate în funcţii publice de execuţie să schimbe din funcţii angajaţi din sistemul bugetar pe motiv că aceştia ocupă posturile în urma unor concursuri.
„Vă dau un detaliu despre ce o să fie la negocieri, sper eu, pentru că eu ştiu că pe colegii mei de partid i-am convins. Ştiu că domnul Bolojan are o gândire similară. Trebuie să luăm acele măsuri rapid, poate chiar de la învestirea Guvernului, care să însemne că cei care au putere executivă – un ministru, un primar – îşi pot implementa şi face politici de personal pentru a aduce acele politici executive la îndeplinire. Mai precis, mai pe româneşte, dacă am auzit cu toţii acea expresie: ”Dom-le, ăsta e fixat pe post, că a dat concurs”. Unu la mână: ştim şi noi cum se dau concursurile, unele sunt şi pe bune, altele nu. Ce e aia ”fixat pe post”? ”Fixat pe post” înseamnă o sarcină în cârca ta, a mea şi a fiecăruia că vom plăti un salariu la stat cuiva”, a afirmat sâmbătă, la Prima Tv Cătălin Drulă.
El a dat exemplul preşedintelui ales Nicuşor Dan care, cât a fost primar al Capitalei, nu l-a putut schimba din funcţie pe şeful Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti pentru că „i-l tot puneau instanţele înapoi, bazat pe o lege strâmbă, care dă un fel de inamovibilitate”, a afirmat Drulă, în emisiunea Insider Politic, difuzată sâmbătă de Prima Tv.
Întrebat dacă vizează schimbarea legislaţiei care le permite celor care au dat un concurs să fie repuşi în funcţie, prin decizii judecătoreşti, Drulă a răspuns afirmativ.
„Eu cred că întotdeauna e o balanţă în politicile publice şi de data asta robinetul îl putem da către a mări această putere (a persoanelor aflate în fruntea ministerelor sau a primăriilor – n.r.) executivă, atâta timp cât ea nu este exercitată cu rea voinţă. Eu cred că este foarte mult loc de a permite primarului, ministrului, celui care are puterea executivă într-o instituţie să îşi facă politicile de personal. Nu poate fi abuziv, nu poate fi discriminatoriu, sunt legi împotriva acestui lucru şi dacă cineva este doar hărţuit, evident că are nişte protecţii, dar de la asta până la a ţi se spune ”Bine ai venit ca primar în instituţie, nu poţi să faci nimic!”, un lucru care e ştiut de toată lumea şi un lucru care e reclamat inclusiv de primarii PSD şi PNL”, a argumentat Cătălin Drulă.
El a mărturisit că a simţit această atitudine inclusiv în perioada în care a fost ministru al Transporturilor.
„Tu trebuie să supracompensezi cu nişte metode de conducere care nu sunt fireşti, după părerea mea, într-o organizaţie, adică cu a inspira o anumită teamă, cu a încerca să foloseşti artificii care sunt în limitele legii. Puteţi să chemaţi aici, în locul meu, pe domnul Toma de la PSD, pe domnul Nelu Popa de la PNL, pe domnul Fritz de la USR. Orice primar, orice şef de instituţie ştie: schimbi organigrama, desfiinţezi postul, comasezi, dar de fapt e o scărpinare la urechea cealaltă, pe care, în condiţiile actuale de deficit bugetar şi de probleme fiscale, nu ne-o permitem”, a argumentat Cătălin Drulă.
El a făcut referire şi la mediul privat.
„Şi aş extinde această libertate şi în zona privată. Cred că e nevoie de nişte măsuri care să compenseze ce va veni în termeni de asanare bugetară prin a stimula businessul şi asta înseamnă şi la business să poţi să fii un pic mai flexibil pe partea de angajări, dar nu numai. Avize, autorizaţii, acea uşurinţă de a face business cumva noi trebuie să ne ducem în zona de ţări care stimulează foarte tare (mediul de afaceri – n.r.)”, mai spune Cătălin Drulă.
Drulă: Nicuşor Dan a fost hăituit, efectiv, cu banii, dincolo de situaţia pe care a preluat-o de la Gabriela Firea, care e de notorietate şi cumva seamănă cu situaţia de la nivel naţional, acum
Fostul preşedinte al USR Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor, afirmă că adeseori banii publici sunt folosiţi de către cei aflaţi la putere ca „instrument” împotriva unor politicieni care nu le sunt apropiaţi şi care se află în diverse funcţii. Drulă spune că acesta a fost cazul lui Nicuşor Dan care, cât timp a fost primar al Bucureştiului, „a fost hăituit, efectiv, cu banii” de guvernul condus de Marcel Ciolacu.
Cătălin Drulă, fost ministru în două guverne, susţine că adeseori bugetul public este folosit de către politicienii aflaţi la putere împotriva unor politicieni care le sunt oponenţi.
Cătălin Drulă a explicat, sâmbătă, în emisiunea Insider Politic, că „politicienii vechi ştiu foarte bine că bugetul este principalul instrument”, el spunând că aşa i s-a întâmplat preşedintelui ales, Nicuşor Dan, când fostul premier Marcel Ciolacu a refuzat să îi aloce un buget.
„Şi împotriva lui Nicuşor Dan a fost folosit acest instrument, adică puterea politică centrală, PSD-ul, domnul Ciolacu l-a secătuit de bani – de aici şi ideea referendumului, există o împărţire în Bucureşti între câţi bani se duc la sectoare şi cât merge la Capitală pe care o decide din pix puterea politică din Parlamentul României – şi ei au luat special banii lui Nicuşor Dan, sunt tot felul de formule, de artificii, de chestiuni de genul ăsta, şi lipsesc de acolo vreo 2 miliarde de lei. Ce înseamnă asta? Că se pauperizează diverse servicii publice. (…) Nicuşor Dan a fost hăituit, efectiv, cu banii, dincolo de situaţia pe care a preluat-o de la Gabriela Firea, care de notorietate şi cumva seamănă cu situaţia de la nivel naţional, acum”, a afirmat Cătălin Drulă.
Fostul ministru al Transporturilor a explicat că la fel i s-a întâmplat atunci când conducea acest minister, iar premierul e la acea vreme, Florin Cîţu, a refuzat, la un moment dat, să aloce pentru ministerul condus de Drulă 35 de milioane de lei în condiţiile în care Guvernul aloca 60 de miliarde de lei pentru Programul ”Anghel Saligny”.
Drulă, despre afacerile imobiliare: Există oameni care au călcat în picioare orice fel de regulă de urbanism şi care au tratat Bucureştiul ca pe vestul sălbatic. Mai aveau un pic şi scuipau pe parlamentari / Ce spune despre spitalul Sanador
Fostul lider USR Cătălin Drulă, unul dintre posibilii candidaţi la Primăria Capitalei, susţine că, în Bucureşti, sunt dezvoltatori de bună-credinţă, dar şi rechini imobiliari care au tratat oraşul ”ca pe vestul sălbatic”. Drulă a relatat un episod din Parlament, când o firmă care derula proiecte imobiliare a trimis un avocat să susţină cauza. ”Eu nu am văzut ceva atât de agresiv. Deci mai aveau un pic şi scuipau pe parlamentari”, a spus fostul lider USR. Cătălin Drulă s-a poziţionat de partea lui Nicuşor Dan în disputa pe care fostul primar general a avut-o cu spitalul privat Sanador. ”Este o clădire de birouri lângă. Le ia toată lumina la geam într-o zonă ultra-aglomerată. Nicuşor Dan nu a făcut aceste lucruri de amorul artei”, a spus Drulă, la Prima TV.
Deputat USR, Cătălin Drulă a fost întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, dacă există o mafie imobiliară în Bucureşti.
”Cred că există şi dezvoltatori de bună credinţă. Sunt sigur. Şi există şi oameni care au călcat în picioare orice fel de regulă de urbanism şi care au tratat Bucureştiul ca pe vestul sălbatic, afectând dezvoltarea acestui oraş. Asta o ştim cu toţii. E nevoie de un urbanist de calitate. Lupta lui Nicuşor Dan a fost o luptă pentru un urbanism de calitate. În curând vom avea acel Plan Urbanistic General care ar trebui să rezolve problema şi să putem merge mai departe cu lucruri care până acum nu au putut fi rezolvate. Dar am văzut din partea unor dezvoltatori imobiliari cărora le pasă mai puţin de oraş… Da, cred că rechini e cuvântul potrivit. Care e ideea? În momentul în care faci o dezvoltare imobiliară, ai o responsabilitate şi faţă de spaţiul public. Şi sunt nişte proiecte absolut excepţionale în oraş, mie îmi creşte inima. Avem nevoie mare de spaţii publice şi avem nevoie de dezvoltare în acest oraş. Dar ce au făcut alţii, nu vreau să le dau numele, i-am văzut inclusiv în Parlament. Au trimis un avocat sau un lobby-ist.
Eu nu am văzut ceva atât de agresiv. Deci mai aveau un pic şi scuipau pe parlamentari. Cu procese împotriva ONG-urilor, de astea de tip închis gura. E o agresivitate care nu-şi are loc. Cred că acest oraş se poate dezvolta armonios”, a spus Drulă.
Deputatul USR susţine că reproşurile la adresa lui Nicuşor Dan, că ar fi blocat dezvoltarea oraşului, au fost atacuri de campanie. În aces sens, Cătălin Drulă s-a poziţionat de partea lui Nicuşor Dan în disputa juridică pe care fostul primar general a avut-o cu clinica privată Sanador.
”Ăsta a fost un atac la adresa lui Nicuşor Dan, că blochează oraşul. Până şi cu discuţia asta cu corpul Sanador… Puteţi să mergeţi acolo. Putem să mergem cu o cameră să filmăm. Este o clădire de birouri lângă. Le ia toată lumina la geam într-o zonă ultra-aglomerată. Nu o să mă dau eu expert în urbanism acum, dar eu spun că Nicuşor Dan nu a făcut aceste lucruri de amorul artei. Chiar sunt nişte lucruri care se pot discuta aşezat şi în Comisia de Urbanism a Capitalei, şi cu o deschidere care să găsească un echilibru corect. Astea sunt atacuri de campanie, că ar fi vorba despre blocare. E vorba despre o respectare a legii şi o dezvoltare raţională. Eu spun foarte deschis că Bucureşti are nevoie de dezvoltare şi sunt ferm convins că şi Nicuşor Dan exact asta îşi doreşte: proiecte de calitate. Nu vreau să facă nu ştiu ce număr de etaje, ocupând complet parcela, în care nu înţelegi cum o să iasă de acolo mii de maşini, fără o şcoală, fără o creşă. Hai să nu discutăm doar despre aceştia care sunt rechini. Există dezvoltatori care construiesc de calitate şi care sunt foarte dispuşi să construiască de calitate. Bucureştiul are resurse economice încât oamenii să plătească. Evident, costă un pic mai mult. Eu cred că există o variantă în care noi, după 35 de ani de dezvoltare sălbatică şi de restaurare a legalităţii, să mergem înainte într-un fel în care se dezvolte acest oraş armonios”, a explicat Cătălin Drulă.
Va pleca Elena Lasconi din USR? Răspunsul lui Cătălin Drulă
Deputatul USR Cătălin Drulă susţine că, din câte ştie, Elena Lasconi a rămas membru în USR. Elena Lasconi a demisionat din fruntea partidului după ce în primul tur al alegerilor prezidenţiale a obţinut doar 2,7%. În prima săptămână de campanie electorală, partidul a decis să-i retragă sprijinul politic şi să-l susţină pe Nicuşor Dan în competiţia pentru Cotroceni. Întrebat dacă şi-ar dori ca Elena Lasconi să rămână în USR, Cătălin Drulă a spus: ”Nu ştiu. Dacă se regăseşte în ceea ce face USR şi dacă colegii de acolo o susţin, oamenii din Câmpulung, nu văd de ce nu”.
Fostul preşedinte USR, Cătălin Drulă, a fost întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă, la Prima TV, dacă Elena Lasconi mai activează în USR, ca simplu membru, după ce a demisionat din funcţia de preşedinte al partidului, ca urmare a rezultatului de 2,7% obţinut în primul tur al alegerilor prezidenţiale.
”Din câte ştiu eu, da. Nu ştiu ce planuri are”, a răspuns Cătălin Drulă. Întrebat dacă şi-ar dori ca Elena Lasconi să rămână în USR, Cătălin Drulă a spus: ”Nu ştiu. Dacă se regăseşte în ceea ce face USR şi dacă colegii de acolo o susţin, oamenii din Câmpulung, nu văd de ce nu”.
De asemenea, Drulă a explicat că a discutat ”foarte puţin” cu Elena Lasconi în ultimele luni, prin mesaje. ”Nu, eu n-am vorbit în ultimele luni. Foarte, foarte puţin. I-am mai trimis nişte mesaje despre chestiuni care ţineau de politică externă”, a explicat fostul ministru al Transporturilor.
În toamna anului 2023, Cătălin Drulă, pe atunci preşedinte al USR, a anunţat că Elena Lasconi va deschide lista partidului pentru alegerile europarlamentare, programate în iunie 2024. La scurt timp după decizia USR, Elena Lasconi a dezvăluit, în emisiunea Insider politic, difuzată la Prima TV, că a participat la referendumul pentru familia tradiţională şi a votat ”pentru”. În consecinţă, Elena Lasconi a fost forţată să se retragă de pe lista USR pentru Bruxelles. La alegerile europarlamentare, comasate cu cele locale, USR a obţinut sub 10%, iar Cătălin Drulă a demisionat din funcţia de preşedinte. Congresul USR a votat-o pe Elena Lasconi într-un dublu rol: preşedinte al partidului şi candidat la alegerile prezidenţiale. În toamna anului 2024, Lasconi a reuşit să se califice în finala prezidenţială, alături de Călin Georgescu, dar scrutinul a fost anulat pe motiv de ”ingerinţe străine” în politica României. Lasconi a candidat şi la scrutinul din luna mai, deşi partidul i-a retras sprijinul pentru a-l susţine pe Nicuşor Dan. Lasconi a obţinut doar 2,7% în primul tur. A demisionat din funcţia de preşedinte USR şi s-a întors la Primăria Câmpulung.
