Săptămâna aceasta, aproape toți ucrainenii vor privi cu jind spre capitala Lituaniei, Vilnius. Acolo, la summitul liderilor NATO, va începe să se decidă locul nostru în Europa și în Occident, scrie fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko într-un editorial Project Syndicate.
<< Deși aproape toți ucrainenii visează la aderarea la NATO, luptele brutale în care am fost forțați să ne angajăm de când Rusia ne-a invadat țara, în urmă cu aproape 18 luni, ne-au învățat lecții dure de realism. Așadar, suntem conștienți de faptul că transformarea visului nostru NATO în realitate nu va fi o sarcină ușoară. Eu sunt cu siguranță conștientă: în 2008, am semnat împreună cu Ucraina scrisoarea de candidatură adresată secretarului general al NATO. Cu toate acestea, Ucraina a rămas în afara alianței – cu consecințe devastatoare.
Nimeni nu se așteaptă ca Ucrainei să i se ofere aderarea la NATO în timp ce războiul face ravagii pe teritoriul nostru. La urma urmei, acest lucru ar obliga Alianța, în conformitate cu articolul 5 din tratatul său fondator, să intervină în conflict. Ideea unui război la scară largă între NATO și Rusia – o țară înarmată nuclear care a demonstrat deja un grad criminal de nepăsare – nu atrage pe nimeni, inclusiv pe ucraineni.
Dar războiul actual nu va dura la nesfârșit. Îndemânarea și curajul soldaților noștri, împreună cu angajamentul aliaților și prietenilor noștri – nu doar membrii NATO, ci și zeci de alte țări, până în Japonia – de a ne furniza instrumentele de care avem nevoie pentru a expulza Rusia de pe teritoriul nostru vor avea grijă de acest lucru. Prin urmare, aderarea la NATO pentru Ucraina se referă la ceea ce este necesar după ce războiul se va încheia. Este vorba despre restabilirea și menținerea păcii în Europa și, astfel, despre îndeplinirea celui mai fundamental scop al NATO.
Cu toate acestea, în cadrul alianței, există îndoieli cu privire la înțelepciunea de a ne face membri. Permiteți-mi să încerc să le risipesc pe unele dintre ele.
Unii par să se teamă că Ucraina va deveni un fel de călător fără bilet, oferind NATO doar bătăi de cap. Dar nu poate exista o dovadă mai bună a contrariului decât rezistența noastră eficientă – și înfrângerea finală – a Rusiei pe câmpul de luptă. De fapt, armata noastră testată în luptă și extrem de încrezătoare va fi un atu major pentru securitatea transatlantică în deceniile următoare.
Pe câmpurile de luptă din Ucraina s-a născut un nou tip de război, iar trupele ucrainene – nu cele rusești – sunt cele care au conceput tactici noi și adesea ingenioase. În timp ce aproape toți membrii NATO au o experiență redusă în ceea ce privește războiul pe scară largă în secolul XXI, armata ucraineană – de la soldații proaspăt înrolați până la Statul Major – înțelege că tehnologia și procesul decizional individual, până la nivelul plutonului, vor fi cheia succesului militar în deceniile următoare. Armata noastră este noul model de armată pe care europenii vor dori să o imite în ceea ce privește pregătirea, tacticile și responsabilitatea acordată fiecărui soldat.
Adevărul este că armata ucraineană este de departe cea mai bună forță de luptă pe care o va putea găsi cineva în Europa în viitorul apropiat. Iar NATO poate fi sigură că aceasta va fi mereu menținută la cel mai înalt nivel de pregătire. Am plătit un preț greu pentru că am fost nepregătiți pentru război în 2014, când Rusia ne-a invadat pentru prima dată teritoriul și a cucerit Crimeea. Acest lucru nu se va mai repeta. Vom fi un aliat pregătit și capabil să apere fiecare centimetru de teritoriu NATO din prima zi în care vom adera.
Acest angajament solemn de a ne apăra aliații este unul pe care sunt sigur că Ucraina îl va respecta. Membrii NATO ar trebui să își amintească faptul că, atunci când a început războiul, eram „singuri” în același mod în care Winston Churchill a văzut Regatul Unit ca fiind singur în primăvara anului 1940. Dar nu am ezitat să ne ridicăm și să luptăm. Unitatea, tenacitatea și fermitatea noastră în acele ore, zile și săptămâni întunecate ar trebui să impună respectul tuturor membrilor NATO. Națiunea noastră este o națiune care va lupta pentru libertate indiferent de șanse.
În ceea ce privește amenințarea nucleară, tocmai statutul Ucrainei de țară care nu este membră NATO a permis Kremlinului să se lanseze în raiduri nucleare. Nu s-au auzit amenințări nucleare în Europa timp de decenii înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022. Dar, deoarece Ucraina nu este membră NATO, conducerea Rusiei a amenințat în mod repetat că va desfășura arme nucleare tactice în timpul conflictului actual.
Mai există încă un motiv pentru care Ucraina va fi un atu pentru NATO: când războiul se va încheia, Rusia va fi încă alături. Nu posed un glob de cristal; nu pot ghici cine va guverna Rusia în acel moment. Dar știu că rușii obișnuiți – după ce au îndurat decenii de despotism și au pierdut acum 100.000 sau mai mulți dintre fiii lor într-un război de agresiune eșuat – vor căuta un exemplu de societate pe care și-o doresc pentru ei înșiși.
O democrație ucraineană înfloritoare, pe deplin integrată în NATO și în Uniunea Europeană, poate și trebuie să fie acest exemplu strălucitor. Am plătit un preț prea mare pentru a ne mulțumi cu mai puțin.>>
Șampanie sau cafea? Summitul NATO de la Vilnius – multe de sărbătorit, dar și mult de lucru
