Cu un război istovitor în Ucraina, care îi consumă resursele, și sancțiuni ce-i afectează economia, ultimul lucru de care avea nevoie Rusia era o altă criză la granițele sale. Acordul de investiții era valoros pentru Moscova, deoarece ar fi permis Kremlinului să implementeze mai ușor proiecte de dezvoltare pe care le consideră esențiale pentru menținerea accesului pe piețele internaționale și a prezenței în regiunea Mării Negre. Acesta reflecta interesul tot mai mare al Rusiei pentru Abhazia, văzută ca un potențial hub de tranzit, pe fondul dezvoltării noilor rute comerciale din regiunea Caucazului.
Acordul le-ar fi oferit mai multe beneficii investitorilor ruși implicați în proiectele de dezvoltare din Abhazia. Aceștia ar fi fost scutiți de taxe vamale pentru importul de materiale de construcție și echipamente și ar fi fost exonerați de plata impozitelor pe proprietate și profit timp de opt ani. De asemenea, li s-ar fi aplicat o cotă redusă, de 5%, pentru taxa pe valoarea adăugată – jumătate din rata standard – și cote mai mari pentru muncitorii străini. Investitorii ruși ar fi beneficiat de acces preferențial la energie, utilități și rețele de comunicații și ar fi avut posibilitatea să folosească terenurile oferite de autoritățile abhaze drept garanție pentru credite bancare.
Prin intermediul acestor beneficii, Moscova spera să dezvolte infrastructura necesară pentru a transforma Abhazia într-o legătură între Rusia și țările partenere din Caucaz, atât din motive economice, cât și de securitate. Interesul Rusiei pentru infrastructura strategică (inclusiv proiecte feroviare, maritime, aeriene și de logistică) din Abhazia a crescut în ultimii doi ani. O preocupare deosebită pentru Kremlin este accesul la porturile de la Marea Neagră, unde și China își extinde prezența. Un consorțiu chinez urmează să dezvolte portul Anaklia din Georgia, ca parte a așa-numitului Coridor de Mijloc, o rută de transport care leagă Asia de Sud-Est și China de Europa prin Asia Centrală și Caucazul de Sud. Săptămâna trecută, orașul georgian Poti a semnat un memorandum de cooperare cu orașul chinez Mianyang, din provincia Sichuan, care prevede colaborări în domeniile tehnologiei, economiei, educației și turismului.
Pentru Rusia, o prioritate a fost și transportul feroviar. Din cauza terenului muntos din regiune, care face dificilă construcția de noi linii feroviare, Moscova a fost nevoită să se concentreze pe infrastructura existentă. Acest lucru a însemnat restaurarea și extinderea liniilor feroviare din perioada sovietică. În prezent, doar o singură cale ferată (de-a lungul coastei Mării Caspice) leagă Rusia de Caucazul de Sud. În perioada sovietică, lega cele două teritorii și o altă cale ferată (de-a lungul coastei Mării Negre, care se întindea spre sud, în Armenia). Totuși, în timpul războiului ruso-georgian din 2008, când Abhazia și-a declarat independența cu sprijinul Rusiei, rețeaua feroviară a fost o țintă majoră a atacurilor. Podurile au fost distruse, iar șinele și rețelele de contact au fost avariate. Ulterior, Rusia a acordat Abhaziei un împrumut de 2 miliarde de ruble (20 de milioane de dolari) la o dobândă de 2,5% pentru reconstrucție. O parte din stricăciuni au fost îndreptate, dar rețeaua feroviară nu este încă pe deplin funcțională, iar unele linii care fac legătura dintre Suhumi și granița regiunii cu restul Georgiei rămân parțial avariate.
În 2021, construcția unei noi linii feroviare din Rusia spre Armenia, prin Abhazia, era în discuție și, chiar și atunci, era considerată un proiect pe termen lung, deși finanțarea fusese deja stabilită. Având în vedere provocările cu care s-a confruntat Rusia în ultimii doi ani, Moscova consideră acum că reconstrucția unui drum prin Abhazia – care ar avea doar 100 de kilometri, de la Suhumi până la granița Abhaziei cu Georgia – ar fi mai realizabilă. Acesta ar consolida accesul Rusiei la regiunea Caucazului de Sud și mai departe, inclusiv spre Iran, care împarte granița cu vecinul sudic al Georgiei, Armenia.
Pe lângă comerț, Moscova este interesată în dezvoltarea acestor conexiuni și din motive de securitate. O cale ferată ar fi necesară pentru transferul de echipamente militare și reaprovizionarea proviziilor în cazul unei amenințări la adresa sudului Rusiei. Se pare că Rusia plănuia să stabilească o bază navală permanentă în orașul portuar Oceamcire din Abhazia, care este conectat la rețeaua feroviară a regiunii. Deși Kremlinul a negat aceste informații, securitatea este, fără îndoială, unul dintre cele mai critice domenii de cooperare între Rusia și Abhazia, care găzduiește Baza Militară a 7-a a Rusiei. Grănicerii și navele de patrulare rusești sunt, de asemenea, staționate la un punct de control din Oceamcire.
Planurile Moscovei pentru regiune aduceau beneficii și pentru Abhazia, care nu își poate permite proiecte de dezvoltare pe cont propriu. În ultimii ani, guvernul abhaz a scos la licitație unități de stat strategice, iar Rusia a fost unul dintre principalii ofertanți. În iunie 2023, Abhazia a semnat un acord cu o firmă rusească pentru reconstrucția și operarea aeroportului internațional din Suhumi.
Ce înseamnă acest lucru
Recentele evoluții nu vor schimba cursul pro-rus al Abhaziei sau relația acesteia cu guvernul georgian. Liderul Mișcării Populare Abhaze, din opoziție, care a participat la protestele de săptămâna trecută, a numit Rusia un partener strategic și a declarat că popoarele abhaz și rus au legături istorice. Unii protestatari au fluturat chiar steaguri rusești în timpul demonstrațiilor, pentru a-și arăta sprijinul continuu față de Moscova. Alți lideri ai opoziției au insistat că revoltele au fost îndreptate „nu împotriva Rusiei, ci împotriva oligarhilor” – atât din Rusia, cât și din Abhazia. Consensul este în mod clar în favoarea Moscovei.
Totuși, acest caz indică faptul că poziția Moscovei în regiunea separatistă este mai puțin stabilă decât credea. Retragerea acordului de investiții ar putea complica planurile Moscovei în zonă, ridicând semne de întrebare cu privire la capacitatea Rusiei de a dezvolta proiectele de infrastructură deja planificate. Opoziția abhază a susținut că acordul ar facilita doar construcția de locuințe pentru străini, ar ceda resursele regiunii intereselor străine și ar amenința suveranitatea Abhaziei.
Rămâne, totuși, un fapt că Abhazia se confruntă cu penurie la un capitol la care Rusia dispune încă într-o relativă abundență: bani. Din 2008, Abhazia a primit peste 115 miliarde de ruble din partea Rusiei pentru salariile sectorului public, pensii, proiecte sociale și eforturi de reconstrucție. În septembrie, Rusia a suspendat plățile către angajații sectorului public din Abhazia și a început să perceapă tarife de piață pentru electricitate. Aceste măsuri au fost probabil menite să forțeze guvernul regional să semneze acordul de investiții care a dus la protestele de săptămâna trecută.
Moscova încearcă să găsească un echilibru atent între faptul de a presa Abhazia să se conformeze cerințelor sale și evitarea destabilizării regiunii până la punctul în care ar fi necesară intervenția rusă, ceea ce ar devia resursele extrem de necesare pentru efortul de război al Rusiei din vest și ar crea o oportunitate pentru alți actori străini. Protestele au perturbat planurile Moscovei, forțând-o să își ajusteze calendarul și să poarte mai multe negocieri pentru a-și atinge obiectivele. Acest lucru ar putea însemna că Moscova va trebui să facă unele concesii și să investească mai mult timp pentru a pune în aplicare proiectele, în timp ce noi jucători așteaptă să își facă apariția. >>
Nu doar dictator, ci și ayatollah. Putin pregătește introducerea poliției moralității și a unui soi de sharia adaptată