Prin acordul anunțat marți de ambele părți, Hamas va a elibera 50 de ostatici, inclusiv trei americani, și a acceptat o pauză de patru până la cinci zile în luptele cu Israelul, relatează Politico.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu l-a apucat de braț pe cel mai important oficial al Casei Albe pentru Orientul Mijlociu la ieșirea de la o întâlnire controversată în Israel, la 14 noiembrie. Discuțiile pentru a asigura eliberarea a 240 de ostatici deținuți de militanții Hamas erau în impas, iar tensiunile erau mari.
Brett McGurk s-a întors și l-a găsit pe liderul israelian străpungându-l cu privirea. „Avem nevoie de acest acord”, a spus Netanyahu.
O săptămână mai târziu, liderul israelian a obținut ceea ce își dorea.
Atât guvernul israelian, cât și Hamas au anunțat marți seară că au ajuns la un acord mult așteptat: Hamas va elibera 50 de femei și copii luați din Israel la 7 octombrie.
Trei americani se vor număra printre aceștia, inclusiv o fetiță de trei ani, Abigail, ai cărei părinți au fost uciși de militanți în timpul atacului de luna trecută. Israelul va elibera în jur de 150 de prizonieri palestinieni, femei și adolescenți, în timp ce luptele din războiul de șase săptămâni se vor întrerupe pentru patru, cinci zile. Eliberarea a 10 ostatici în plus față de cei 50 inițiali va duce la o zi suplimentară de pauză în lupte, a declarat marți seară biroul lui Netanyahu.
Acordul de mai multe pagini, care va intra în vigoare la 24 de ore de la anunț, detaliază aspectele tehnice ale unui pact perfid care a necesitat cinci săptămâni istovitoare pentru a fi încheiat – chiar dacă exista un acord pe masă înainte ca Israelul să-și lanseze operațiunea militară împotriva Hamas. Înțelegerea reprezintă totuși un singur lucru: cel mai mare progres diplomatic al conflictului, unul care, speră oficialii administrației Biden, va duce la o creștere a ajutorului umanitar pentru palestinienii suferinzi din Gaza și la un spațiu pentru a aduce mai mulți ostatici acasă.
„Suntem hotărâți să îi scoatem pe toți de acolo. Aceasta a fost una dintre cerințele principale ale acestui acord”, a declarat marți seară, înainte de anunț, un oficial de rang înalt al administrației.
Treaba nu s-a terminat. Aproximativ 200 de ostatici – bărbați, soldați ai Forțelor de Apărare ale Israelului, persoane cu dublă cetățenie și cetățeni străini – vor rămâne în urmă, deși SUA și Israelul nutresc speranța că unii dintre ei vor urma imediat valului inițial. Negocierile continuă pentru eliberarea lor, iar oficialii americani au remarcat că Hamas, care se află sub o presiune militară imensă, ar putea folosi pauza din timpul luptelor pentru a elibera mai multe persoane.
Războiul va continua ori de câte ori se va opri transferul ostaticilor. „Suntem în război și vom continua războiul”, a declarat Netanyahu cu câteva ore înainte de anunț. „Vom continua până când ne vom atinge toate obiectivele”. Aceste obiective, a reiterat marți biroul premierului, sunt „continuarea războiului pentru a întoarce acasă toți ostaticii, pentru a finaliza eliminarea Hamas și pentru a se asigura că nu va exista nicio nouă amenințare dinspre Gaza la adresa statului Israel”.
Cu toate acestea, diplomația care a început la scurt timp după cel mai grav atac terorist din istoria Israelului, soldat cu 1.200 de morți, a dus la primul semn de lumină într-o perioadă întunecată. Intenția administrației Biden este de a folosi prima dezescaladare reală din partea Israelului și a Hamas ca o trambulină pentru a aduce mai mulți ostatici acasă.
Un oficial de rang înalt al administrației a vorbit reporterilor, în cadrul unei ședințe de informare, despre modul în care acordul privind ostaticii a trecut linia de sosire. Un al doilea oficial de rang înalt al administrației a oferit detalii suplimentare despre negocieri pentru Politico. Ambilor li s-a acordat anonimatul pentru a dezvălui momente diplomatice sensibile și intense.
Qatar, aliatul apropiat al SUA cu influență asupra Hamas, a abordat Casa Albă la scurt timp după 7 octombrie cu informații despre ostaticii pe care militanții tocmai îi luaseră. Israelul și lumea încă se resimțeau după cea mai mortală zi pentru evrei de la Holocaust încoace, iar răpirea a aproape 250 de persoane nu a făcut decât să sporească trauma. Întoarcerea lor ar fi vindecat parțial rana deschisă.
Qatar a sugerat formarea unei mici celule între SUA și Israel pentru a lucra la problema ostaticilor. Consilierul pe probleme de securitate națională Jake Sullivan s-a adresat către doi dintre cei mai importanți locotenenți ai săi, McGurk și Josh Geltzer, adjunct al președintelui în cadrul Consiliului de Securitate Națională. Împreună, aceștia și-au folosit contactele și telefoanele pentru a se coordona privind cea mai bună modalitate de a ajunge la un acord cu Hamas.
Miza a fost clarificată în timpul unei convorbiri telefonice Zoom din 13 octombrie între președintele Joe Biden și familiile americanilor și ostaticilor dispăruți. Conversația a durat mai mult decât permitea programul, deoarece Biden i-a lăsat pe toți cei aflați la telefon să povestească despre cei dragi și să-și exprime temerile. „A fost unul dintre cele mai sfâșietoare lucruri pe care le-am trăit vreodată în acel birou”, a declarat primul oficial de rang înalt al administrației.
Problema ostaticilor a devenit o componentă centrală a multiplelor convorbiri telefonice și întâlniri față în față ale lui Biden cu Netanyahu, alături de presiunile exercitate asupra Israelului pentru a permite ca ajutorul umanitar să ajungă la cei care au nevoie de el și pentru a se asigura că operațiunile militare de eradicare a Hamas în Gaza au ca prioritate siguranța civililor.
Aceste eforturi au dat un prim rod la 23 octombrie. Doi cetățeni americani, Natalie și Judith Raanan, mamă și fiică, au fost lăsați să plece de către Hamas. Acest lucru a demonstrat că activitatea celulei ar putea asigura în cele din urmă eliberarea și mai multor ostatici.
O zi mai târziu, Hamas a trimis un mesaj prin canalele sale către celulă: un număr de femei și copii ținuți captivi puteau părăsi Gaza. Capcana, însă, era că tranzitul lor în siguranță putea fi asigurat numai dacă Israelul nu lansa invazia terestră în enclavă.
„Oficialii americani le-au pus israelienilor întrebări dificile, și anume dacă ofensiva terestră ar trebui sau nu să fie amânată pentru a da o șansă acordului”, a declarat cel de-al doilea oficial de rang înalt al administrației. „Israelienii au stabilit că termenii nu erau suficient de fermi pentru a întârzia invazia terestră. Nu exista încă nicio dovadă de viață a vreunui ostatic din partea Hamas.” Nici SUA, nici Israelul nu au fost de acord ca un acord să fie încheiat fără o garanție că militanții vor lăsa oamenii să plece.
Trupele israeliene au invadat Gaza aproape de sfârșitul lunii octombrie. Dar, a spus oficialul, „planul de invazie a fost adaptat pentru a fi eșalonat și conceput pentru a susține o pauză în cazul în care se ajungea la un acord”.
În spatele ușilor închise a avut loc o avalanșă de diplomație. Un acord se contura. Hamas a furnizat informații despre 50 dintre ostaticii săi, semnalându-i lui Biden că era posibil să îi scoată de acolo. Președintele american i-a relatat punctul său de vedere lui Netanyahu în cadrul unei convorbiri telefonice din 14 noiembrie, iar liderul israelian a fost de acord.
Mai târziu, în aceeași zi, Netanyahu l-a abordat pe McGurk, spunându-i cât de important era pentru Israel să încheie acordul. Deși poporul israelian a susținut războiul, i-a reproșat totuși lui Netanyahu că nu a reușit să protejeze națiunea de Hamas și că nu a reușit să aducă acasă ostaticii israelieni. Un acord nu era doar ceva moral. Era o necesitate politică.
Complicațiile au rămas. Israelul a tăiat comunicațiile în interiorul Gaza în timpul operațiunilor sale militare, făcând dificilă transmiterea oricăror informații către și dinspre Hamas. De asemenea, militanții au amenințat că vor pune capăt negocierilor după ce FDI a intrat în spitalul al-Shifa din nordul Gaza, despre care oficialii israelieni și americani susțin că Hamas îl folosește ca centru de comandă pentru a ataca Israelul. Discuțiile au fost reluate doar după ce Israelul, prin intermediul canalului celular, a transmis Hamas că FDI va menține spitalul în funcțiune.
Biden a simțit că timpul pentru a face ceva era pe sfârșite. La 17 noiembrie, el l-a sunat pe emirul Qatarului, menționând că McGurk va fi în țara sa a doua zi. Aceștia ar putea trece în revistă textul final al acordului. Cu puțin timp înainte de sosirea principalului consilier pentru Orientul Mijlociu, Qatar a primit câteva comentarii din partea Hamas privind acordul propus. Ambii bărbați l-au contactat pe directorul CIA, Bill Burns, care se ocupa de propria diplomație regională și care era principalul intermediar cu Mossad, agenția de informații a Israelului.
Acordul, a declarat cel de-al doilea oficial al administrației, a fost „structurat pentru femei și copii în prima fază, dar cu o așteptare pentru eliberări viitoare și cu scopul de a aduce toți ostaticii acasă la familiile lor”.
În dimineața următoare, McGurk se afla la Cairo, unde s-a întâlnit cu Abbas Kamel, șeful serviciilor de informații egiptene. În timp ce discutau, un consilier egiptean a intrat cu un mesaj: liderii Hamas din Gaza au acceptat aproape tot ceea ce se stabilise la Doha cu o seară înainte.
McGurk s-a întors în Israel pe 19 noiembrie pentru a vorbi în fața cabinetului de război, transmițând acordul în discuție și reacția Hamas la acesta. În acea seară, înalți oficiali israelieni au anunțat SUA că au fost de acord cu pactul, cu doar câteva modificări minore.
Qatar a trimis această versiune către Hamas. „Este oferta finală”, a subliniat liderul din Qatar omologilor lor din Hamas, conform celor doi oficiali americani.
În următoarele 48 de ore, au existat unele discuții minore, dar a devenit clar că toate părțile vor accepta acordul. La 21 noiembrie, Hamas a dat undă verde. Tot ce mai rămânea era ca întregul cabinet israelian să aprobe acordul, ceea ce toată lumea din celulă se aștepta să se întâmple.
Vestea aprobării lor a venit mai târziu, pe 21 noiembrie, la Washington. Sfârșit. A fost un „proces chinuitor de cinci săptămâni”, a declarat primul înalt oficial al administrației.
Chiar și după toată munca depusă pentru încheierea acordului privind ostaticii, cei implicați în proces încă se gândesc la prețul uman. Oficialul, gândindu-se la Abigail, a spus: „Nici măcar nu-mi pot imagina starea unei fetițe de trei ani în această situație”.
Israelul: 300 de deţinuţi palestinieni ar putea fi eliberaţi în schimbul ostaticilor din Gaza
