Criză majoră în coaliția de guvernare, după ce premierul Florin Cîțu a decis să-l demită pe Stelian Ion din funcția de ministru al Justiției. Motivul? Programul „Anghel Saligny”. “Nu voi acecepta în Guvernul României miniştri care să se opună dezvoltării României”, a declarat Cîţu. În mai puțin de douăzeci și patru de ore, situația a degenerat de la o dispută pe seama acestui proiect la un conflict politic „cu armele pe masă”.
O ședință a liderilor partidelor ce formează coaliția de guvernare era programată joi, la ora 10.00, dar a fost anulată. Între timp, USR PLUS a anunțat că își retrage sprijinul politic pentru Florin Cîțu și amenință că va susține o moțiune de cenzură împotriva premierului.
”A bloca activitatea Guvernului doar pentru că nu eşti de acord să dezvolţi comunităţile înseamnă încălcarea mandatului dat de Parlament prin programul de guvernare. Nu voi permite ca poporul român să fie şantajat. Am informat liderii coaliţiei de această demitere. Nu mai accept pe nimeni în Guvern care să şantajeze. Aici nu vorbim despre primari, vorbim despre comunităţi şi despre interesul cetăţenilor. România trebuie dezvoltată. Doar pentru că colegii de coaliţie de la USR PLUS nu au foarte mulţi primari nu înseamnă că românii trebuie să aibă de suferit”, a declarat, miercuri, şeful Executivului.
Cîţu a afirmat că îşi asumă această decizie.
„BPN al PNL a asumat acest proiect de investiţii care nu este PNDL 3, este un proiect dedicat pentru asfalt, apă, canalizare, gaz. Este un simbol al modernizării României, după 30 de ani. Am trimis preşedintelui documentul cu revocarea. Voi propune un ministru interimar care va înţelege prioritatea zero a investiţiilor în România. Îmi doresc ca partenerii noştri de coaliţie USR PLUS să aibă înţelegerea, să aibă responsabilitatea să nu aleagă ieşirea de la guvernare, aşa cum comunică de azi dimineaţă pe diverse canale. Această coaliţie este datoare să livreze reforme pentru români. Vă asigur că această guvernare continuă şi vom depăşi şi acest moment pentru că interesul public, interesul românilor, este mai presus de interesul unui om politic”, a încheiat el.
În replică, USR PLUS a anunțat, joi:
„USR PLUS nu a girat şi nu va gira niciodată jaful din bani publici, în nicio formulă de guvernare. Cerem Coaliţiei să ia act de lipsa unei majorităţi care să susţină Cabinetul Cîţu şi solicităm declanşarea de urgenţă a negocierilor în Coaliţie pentru desemnarea unui nou premier care să formeze un nou guvern. În situaţia în care discuţiile din Coaliţie vor eşua în propunerea unui nou premier, USR PLUS va susţine o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Cîţu”, se arată într-un comunicat al USR PLUS.
Potrivit sursei citate, Stelian Ion este propunerea USR PLUS pentru viitorul guvern în vederea continuării reformei din justiţie.
„Ministrul Stelian Ion este propunerea USR PLUS pentru viitorul guvern şi are tot sprijinul nostru pentru continuarea reformei din justiţie, inclusiv desfiinţarea SIIJ şi numirile procurorilor-şefi, procese întrerupte de iresponsabilitatea premierului Cîţu”, precizează USR PLUS.
Biroul Naţional a decis convocarea Comitetului Politic în data de 11 septembrie.
Cioloș: „Florin Cîţu demite fără motiv al doilea ministru USR PLUS, subordonând întregul guvern intereselor PNL”
„Promisiunea făcută primarilor PNL (nu cetățenilor români, cum spune premierul) e mai importantă decât stabilitatea și continuitatea Coaliției.
Florin Cîţu demite fără motiv al doilea ministru USR PLUS, subordonând întregul guvern intereselor PNL. Abuzul nu e că nu a dat Stelian Ion un aviz în cinci zile, ci că premierul pune presiuni pe un ministru al Justiției să dea un aviz.
Acesta nu mai e un guvern de coaliție!”, a scris pe Facebook Dacian Cioloș, co-președinte USR PLUS.
„Florin Cîţu trebuie să plece”, a reacționat miercuri seara vicepremierul Dan Barna, care a adăugat că „Florin Cîţu a arătat în această seară că nu poate conduce nimic. Cu atât mai puţin un Guvern.”
Reacția lui Stelian Ion
Ministrul demis al Justiţiei a afirmat că premierul Florin Cîţu a arătat „încă o dată că nu are respect pentru lege, pentru Constituţie”. „Având în vedere antecedentele sale, poate că nu este de mirare. În felul acesta Florin Cîţu şi-a semnat de fapt propria plecare din guvern”, a adăugat Stelian Ion, miercuri seara, după anunțul demiterii, subliniind că „miza nevăzută” este procedura de numire a procurorilor de rang înalt aflată în derulare.
„Premierul Florin Cîţu arată în seara aceasta încă o dată că nu are respect pentru lege, pentru Constituţie. Având în vedere antecedentele sale, poate că nu este de mirare. În felul acesta Florin Cîţu şi-a semnat de fapt propria plecare din guvern pentru că este doar o chestiune de timp până când Florin Cîţu va pleca acasă”, a mai precizat Stelian Ion.
Potrivit acestuia, „şantaj şi iresponsabilitate înseamnă să îi ceri imperativ ministrului justiţiei să îţi dea un aviz la minut pe un proiect cu miză uriaşă pentru care termenul legal de avizare este de 4 zile lucrătoare de la primirea originalului”.
„Precizez încă o data că nici până la această oră originalul proiectului PNDL 3 nu a fost trimis la Ministerul Justiţiei pentru obţinerea avizului. Povestea are şi un substrat nevăzut, legat de procedura de numire a procurorilor de rang înalt aflată în derulare. Aceasta este miza nevăzută”, a adăugat Stelian Ion.
Argumentele lui Cîțu via Kelemen
„Nu accept pe nimeni în Guvern miniștrii care să se opună modernizării României. Nu a reușit să se impună în Coaliție, nu a reușit să-și ducă la sfârșit proiectele, un exemplu e desființarea secției speciale. A bloca activitatea Guvernului doar pentru că nu vrei să dezvolți comunitățile înseamnă încălcarea mandatului. Nu voi permite ca poporul Român să fie șantajat. Nu accept pe nimeni în Guvern care să șantajeze”, și-a argumentat, miercuri seară, Florin Cîțu decizia.
Joi dimineață, Florin Cîțu a postat un mesaj scurt pe Facebook: „Succes România! Astăzi câștigăm big time”, cu referire cel mai probabil la meciul Naționalei cu Islanda.
Cel care a ridicat mingea la fileu premierului, miercuri, folosind cuvântul „șantaj” a fost șeful UDRM, Kelemen Hunor.
Acesta a precizat că „la un moment dat ne-au (USR PLUS – n.red.) şantajat pe toţi şi au zis: «Bani contra SIIJ»”.
„(«Anghel Saligny» – n.red.) a fost o iniţiativă susţinută de PNL şi de premierul Florin Cîţu. Am discutat încă de la începutul anului. Acum o lună, acest proiect a fost în primă lectură la şedinţa de guvern, după care a intrat pe circuitul de avizare. Noi credem că este necesar acest program, este un program diferit de PNDL, este un program care se referă doar la trei-patru obiective, şi anume drumuri judeţene şi drumuri locale, infrastructura de canalizare şi de apă potabilă şi reţeaua de gaze.
Nu putem accepta ca în secolul XXI să existe în continuare 22.000 de kilometri de drumuri judeţene şi peste 27.000 de km de drumuri locale care nu sunt modernizare, asfaltate şi nu se poate accepta ca în 2021 şi în continuare cam 57% din populaţia României – vorbesc de UAT-uri – 57% din UAT-uri nu au canalizare şi 27% nu au apă potabilă. De asemenea, nu este de acceptat că nici 50% din populaţia României nu are acces la gaze”, a explicat Kelemen Hunor, liderul UDMR.
Din acest considerent, a adăugat el, susţinătorii proiectului au apreciat că un program de 6 ani, de 50 de miliarde de lei, este foarte important.
„Şi USR-ul zice că pentru ei nu este o prioritate, pentru ei nu este o prioritate să dezvolţi România, să dezvolţi comunităţile locale şi să ridici aceste comunităţi din stadiul în care se află în acest moment. Sigur, ei la un moment dat ne-au şantajat pe toţi şi au zis: «Bani contra SIIJ». Adică, dacă noi vom accepta fără niciun amendament proiectul ministrului Stelian Ion, atunci ei vor fi de acord cu «Saligny», ceea ce nu am acceptat nici noi, nici premierul Florin Cîţu. Şi am spus că este un proiect nu pentru PNL, nu pentru UDMR, nu pentru PSD, şi nu pentru USR, este un program naţional pentru fiecare om, pentru fiecare comunitate, de aceea nu e momentul să intrăm în alte discuţii”, a afirmat Kelemen.
Tăvălugul, pe scurt
Ședința de guvern începută de miercuri, la ora 11:00, a fost întreruptă după ce premierul Florin Cîțu a vrut să introducă pe ordinea de zi suplimentară programul de investiții de 50 de miliarde „Anghel Saligny”. Cei de la USR PLUS au amenințat, nervoși, că vor depune o moțiune de cenzură, dacă se adoptă proiectul, acuzând faptul că nu există avizele necesare, printre care ultimul, cel de la Ministerul Justiției.
Ministrul revocat al Justiției, Stelian Ion, a spus miercuri că a primit doar o copie a ordonanței privind Programul „Anghel Saligny”, din cauza căreia a izbucnit scandalul în coaliție, și a dat vina pe o „eroare” produsă la Ministerul Dezvoltării, în condițiile în care ministrul Cseke Attila a spus că originalul a fost trimis la Ministerul Justiției pe 25 august. Ion a mai spus că avizul ministerului pentru acest program de investiții ar fi mai degrabă negativ.
După anunțul de revocare al lui Stelian Ion, USR PLUS a anunţat că îşi retrage sprijinul politic pentru premierul Florin Cîţu, căruia îi reproşează că „a aruncat ţara în criză” politică. Totodată, aceștia spun că în situaţia în care discuţiile din Coaliţie vor eşua în propunerea unui nou premier, USR PLUS va susţine o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Cîţu.
De altfel, numele lui Stelian Ion fusese vehiculat pentru remaniere în ultimele luni, nemulțumirile nefiind doar din partea lui Florin Cîțu, ci chiar a președintelui Klaus Iohannis.
Pe 4 august, președintele Klaus Iohannis l-a criticat pe ministrul Justiției și i-a reproșat întârzierea în modificarea legilor justiției și eșecul discuțiilor referitoare la desființarea SIIJ.
„Având în vedere de unde am pornit, pot să spun da, coaliția funcționează, dar nu funcționează perfect. Sunt multe lucruri care nu funcționează. Bunăoară, SIIJ nu a fost desființat. Chit că toată lumea s-a lăudat că așa va face, dar ministrul Justiției nu a găsit încă calea potrivită. Legile justiției… nici nu există un proiect acceptat în coaliție și sunt și eu nemulțumit de aceste lucruri. Sunt și alte și alte reforme care au fost promise și deocamdată auzim că se întâlnesc și discută. Este mult de lucru, dar această formă eu sunt convins că poate să funcționeze”, a declarat atunci Iohannis.
Premierul Florin Cîțu s-a poziționat alături de Klaus Iohannis, susținând că este de acord cu el „cam cu totul” că responsabilitatea pentru blocajul din coaliție legat de legile justiției și de desființarea Secției speciale este a ministrului Justiției. Stelian Ion a reacționat spunând că atât desființarea definitivă a SIIJ, cât și repararea legilor justiției ar fi fost deja realizate dacă toți partenerii din coaliție ar fi respectat programul de guvernare și ar fi pus preț pe opiniile instituțiilor internaționale. El i-a transmis președintelui „rugămintea” de a se implica în depășirea acestui blocaj.
Preşedintele Klaus Iohannis a primit cererea de revocare a lui Stelian Ion din funcţia de ministru al Justiţiei, potrivit Administraţiei Prezidenţiale. „Preşedintele a primit cererea de revocare şi o analizează”, a precizat Administrația Prezidențială.
Cum a reacționat opoziția?
„Dacă USR PLUS vrea ca acest guvern să pice, îşi dau toţi demisia. Şi tot guvernul pleacă! PSD va depune moţiunea de cenzură când vom avea cele 234 de semnături necesare trecerii ei. Azi, ne mai lipsesc 30. Îi aşteptăm pe cei din USR PLUS să termine cu baletul şi să semneze”, a scris, miercuri seară, pe Facebook, Marcel Ciolacu.
Aceta afirmă însă că PSD nu va accepta ca „dorinţa românilor de a scăpa de acest guvern ticălos să fie folosită de USR PLUS ca obiect de şantaj între partidele din Coaliţie”.
În ceea ce-l privește pe preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Vasile Dîncu, acesta afirmat că social-democraţii nu vor vota un guvern minoritar şi nu vor depune o moţiune de cenzură fără a fi siguri că ar putea avea o majoritate pentru a da jos Guvernul. Referitor la demiterea lui Stelian Ion din funcţia de ministru al Justiţiei, Dîncu a susţinut că nu cred că a fost o decizie hazardată, ci un plan.
„I-am anunţat din timp pe scandalagii de la Guvern că nu vom cădea în niciuna din capcanele care încearcă să ni se întindă în ultima perioadă. Adică, nu vom vota în niciun caz un guvern minoritar. Aşa ceva este exclus, nu vom face acest lucru. Nici nu vom pune o moţiune de cenzură, să mergem pe iluzii fără să fim siguri că am putea să avem o majoritate de care ai nevoie pentru a da jos Guvernul şi chiar dacă s-ar întâmpla aşa pentru că s-ar putea ca unii să ne promită că vor veni cu voturi pentru asta, nu vrem să îi dăm ocazia din nou domnului Iohannis să vină cu un nou proiect. Indiferent de ce se întâmplă, domnul Iohannis nu va desemna un prim-ministru PSD-ist, mai bine s-ar face un alt Guvern. E un eşec al proiectului preşedintelui Iohannis”, a declarat Dîncu la Digi24.
USR PLUS nu va pleca de la guvernare, spune Dîncu, coaliţia va continua şi „se vor căuta toate combinaţiile posibile pentru ca să nu existe un eşec total al acestui proiect al lui Klaus Iohannis”.
Dîncu a mai afirmat că probabil Florin Cîţu a avut anumite garanţii din partea preşedintelui Iohannis că ar putea exista un viitor pentru această demitere.
„Nu cred că a fost o decizie hazardată sau că a luat-o domnia sa emoţional sau aşa dintr-o dată. Eu cred că a avut garanţii din partea preşedintelui probabil că ar putea să existe un viitor pentru această demitere. Eu nu cred că a fost una necesară neapărat, cred că a fost una riscantă care pune guvernul domnului Cîţu într-o postură destul de proastă în ceea ce priveşte electoratul sau partidele de guvernare. Nici nu cred că a fost una luată peste noapte. E un plan”, a afirmat Dîncu.
El a declarat că Florin Cîţu încearcă să arate că este „omul providenţial al României”.
„Cred că încearcă să arate că este omul providenţial al României şi prin aceste decizii îşi arată forţa de a conduce un partid cum este PNL, dar riscă să piardă şi PNL-ul foarte mult în sondaje, riscă să piardă tot electoratul”, a transmis Dîncu.
10 condiții puse de USR PLUS
USR PLUS a pus zece de condiţii pentru susţinerea programului „Anghel Saligny”, noul PNDL dorit de PNL şi UDMR, prin care autorităţile locale să primească 50 de miliarde de lei pentru proiecte de asfaltări de drumuri, apă şi canalizare, printre care se numără introducerea unor criterii similare fondurilor europene, alocarea banilor pe bază de punctaj şi nu din pixul ministrului, iar toate criteriile de finanţare să fie publice şi transparente, au declarat pentru News.ro surse din conducerea USR PLUS.
Potrivit documentului care conţine condiţiile USR PLUS pentru susţinerea PNDL 3, consulat de News.ro, soluţiile trebuie obligatoriu reglementate prin chiar OUG-ul de adoptare a programului. Acestea sunt în număr de zece:
- Filosofie de chetuire similară fondurilor europene (simplificată în implementare)
- Bugetare defalcată pentru fiecare dintre cele 5 tipuri de investiţii
- Stabilire de indicatori de program
- Stabilire de criterii generale de eligibilitate şi ordinea de importanţă a acestora
- Stabilire de cofinanţare
- Decontare pe bază de costuri unitare maximale
- Mecanism de implementare şi control similar programelor operaţionale, simplificat şi adaptat la complexitate
- Structură dedicată cu asigurare de capacitate administrative
- Alocare de investiţii pe bază de evaluare rezultată din punctaj şi nu pe bază de listă aprobată de ministru
- Transparenţă prin crearea unui sistem informatic, public, care să cuprindă toate informaţiile legate de proiect (punctaj,contractor, durată, stadiu de execuţie şi plăţi, etc)
Propunerile USR PLUS pe larg:
– articolul 4, alin.(1) din proiectul de OUG se completează cu stabilirea unor indicatori ai programului pe baza solicitărilor invocate de MDLPA în nota de fundamentare şi sau a estimărilor, respectiv:
- număr de kilometri reţele alimentări cu apă şi număr de staţii de tratare a apei, precum şi numărul de racordări şi numărul de locuitori beneficiari/populaţie deservită;
- număr kilometri reţele de canalizare şi număr de staţii de epurare, precum şi numărul de racordări şi numărul de locuitori beneficiari/populaţie deservită;
- număr de kilometri de drum şi număr podeţe, pasaje sau punţi pietonale, precum şi numărul de locuitori beneficiari/populaţie deservită;
- numărul de kilometri de reţea de distribuţie a gazelor natural, precum şi numărul de racordări şi numărul de locuitori beneficiari/populaţie deservită.
– articolul 4 se completează de asemenea cu bugetul defalcat pe fiecare dintre cele 5 tipuri de investiţii menţionate la alin.(1).
– articolele 6, 8 şi 9 se completează/modifică în sensul introducerii de prevederi referitoare la stabilirea unui mecanism de implementare şi control la nivelul structurii responsabile din cadrul MDLPA (cu obligaţia asigurării capacităţii administrative corespunzătoare) căreia îi vor fi stabilite :
- atribuţii de reglementare a criteriilor de eligibilitate
- atribuţii de evaluare şi selecţie a proiectelor,
- atribuţii de monitorizare şi atribuţii control (inclusiv al procedurilor de achiziţie) şi atribuţii de recuperare.
– articolul 6 alin.(2) se modifică în sensul eliminării oricărui mod similar funcţionării în prezent a investiţiilor derulate prin PNDL 1, PNDL2 sau CNI – tip de listă şi a aprobării investiţiilor prin ordin de ministru, urmînd ca prin OUG să fie stabilite criteriile generale care vor fi avute în vedere la detalierea subcriteriilor şi a punctajelor pentru aprobarea investiţiilor cu încadrarea în alocarea bugetară, conform ordinii de prioritate de mai jos, investiţiile urmînd a fi aprobate în urma unei evaluări realizată cu personalul propriu al structurii de implementare şi/sau cu evaluatori independenţi:
- Au prioritate proiectele din zonele de investiţii acoperite de Anghel Saligny care au fost depuse la fonduri europene, au fost declarate eligibile, evaluate dar sunt pe lista de rezervă (lipsă de fonduri).
- Din cele neeligibile din programele operaţionale, au prioritare cele care sunt complementare unor proiecte finanţate prin PNRR sau prin programele operaţionale, fie în sensul continuării unor investitţii (etape noi), fie să suplinească nevoile suplimentare care nu pot fi finanţate din PNRR sau Programele Operaţionale.
- În cazul proiectelor care intră în sfera de investiţii acoperite de PNRR (ex: canalizare), proiectele să respecte criteriile PNRR (costing, clădiri eficiente energetic) astfel încât să poată demara prin Anghel Saligny şi să poate fi decontate din PNRR, dacă decizia politică este de aşa natură încât să ne încadrăm în spaţiul bugetar.
- nu există investiţii nefinalizate prin PNDL 1, PNDL 2, CNI, sau proiecte cu finanţare europeană reziliate.
- nu există creanţe aferente PNDL 1, PNDL 2, CNI, sau proiecte cu finanţare europeană.
- bugetul propriu este insuficient însă poate asigura o cofinanţare consistentă;
- bugetul propriu nu mai poate asigura cofinanţare întrucît nivelul maxim a fost deja atins ca urmare a altor proiecte cu finanţare europeană aflate în derulare;
- gradul de contribuţie la îndeplinirea obiectivelor/indicatorilor de program menţionaţi la art.4.
– Se va introduce un articol nou referitor la obligativitatea utilizării unor costuri unitare maximale (diferenţa urmînd să fie suportată de beneficiar) stabilite fie prin raportare la lucrări similare finanţate din alte surse, cu prioritate din fonduri europene acolo unde există sau pe baza unor proiecte tip, acolo unde este cazul.
– Se va introduce un articol nou referitor la crearea unui sistem informatic similar SMIS/MySMIS, simplificat, care să fie public şi care să ofere informaţii despre proiectele finanţate prin PNDL 3, respectiv punctajul obţinut (detaliat conform criterii generale), contractori, stadiu de execuţie, plăţi, etc.
