<< Aleksandr Otdelnov deține o atracție turistică neobișnuită: un muzeu al contrabandei. Contrabanda curge prin Odesa sa natală încă din secolul al XVIII-lea. Până când s-a închis din cauza Covid-19, muzeul a expus totul, de la perle și pistoale strecurate în Rusia imperială până la pradă mai contemporană. Apoi a venit războiul din februarie 2022. „Portul a încetat să funcționeze și totul s-a oprit”, spune domnul Otdelnov. Nu doar fluxurile turistice s-au încheiat. Odesa fusese și un nod cheie într-o vastă rețea de criminalitate centrată pe Ucraina și Rusia, care ajungea din Afganistan până în Anzi. A făcut parte din „cel mai puternic ecosistem criminal din Europa”, consideră Global Initiative against Transnational Organizated Crime (GITOC). >>
- O analiză The Economist
<< Invazia Rusiei a lovit această lume interlopă cu forța unui cutremur. Marea majoritate a mafioților ucraineni au încetat să mai colaboreze cu colegii lor ruși: „Suntem hoți, suntem împotriva oricărui stat, dar am decis că suntem pentru Ucraina”, spune unul. Rutele lucrative de contrabandă cu heroină sunt revizuite, afectând prețurile și profiturile sindicatelor criminale aflate la mii de mile distanță. Dacă perturbarea se dovedește de durată, ar putea modifica fața criminalității globale. Și, de asemenea, va schimba Ucraina.
Țara s-a chinuit cu corupția de când a părăsit Uniunea Sovietică, în 1991. Revoluția Maidan, din 2013-2014, a răsturnat un președinte corupt și o parte din oligarhia din spatele lui. În 2019, Volodimir Zelenski a fost ales președinte pe o platformă anticorupție și a adoptat reforme împotriva mafiei. Dar în cel mai bun caz a fost o curățenie pe jumătate terminată. Înainte de invazie, indicele GITOC privind criminalitatea plasa Ucraina pe locul 34 din 193 de țări și pe locul trei în Europa. Totodată, Ucraina avea un scor foarte prost în ceea ce privește percepția asupra corupției.
Înainte de 2022, lumea subterană din sferele guvernamentale ale Ucrainei era în mod intermitent și violent disputată între diferite grupuri. Nu în ultimul rând, avea trei fațete care legau Ucraina de piețele criminale globale. În primul rând, o „super-autostradă” de contrabandă, care leagă Rusia și Ucraina, trecând prin părțile din estul Ucrainei care au fost ocupate de Rusia în 2014. În al doilea rând, centrele globale de contrabandă din Odesa și celelalte porturi de la Marea Neagră. Și, în sfârșit, fabrici din Ucraina pentru producția de mărfuri ilicite pentru export.
Această infrastructură a susținut diferite modele de afaceri pentru diferite produse. Ucraina a fost o rută de tranzit „spin-off” în creștere pentru heroina din Afganistan, sporind rutele prin Balcani și Caucaz. Înainte de război, figura pe locul patru în Europa, după mărimea capturilor de heroină. Cocaina din America Latină curgea prin Marea Neagră. În cealaltă direcție, mafioții exportau arme în Asia și Africa, în special din portul Mikolaiv. În 2020, Ucraina a depășit China, pentru a deveni cea mai mare sursă de tutun ilegal din Europa. Producția locală de amfetamine era în creștere: 67 de laboratoare ilegale au fost desființate în 2020, cea mai mare cifră raportată în vreo țară.
Războiul a schimbat totul prin crearea „un mediu de risc inacceptabil pentru traficul internațional ilicit”, spune un nou raport al guvernului american. Porturile de la Marea Neagră au fost închise transportului sau l-au restricționat. Granița dintre Ucraina condusă de guvern și teritoriile ocupate de Rusia este acum o serie fortificată de câmpuri de ucidere, rupând autostrada. Înrolarea din Ucraina a privat lumea interlopă de forță de muncă, în timp ce legea marțială a oprit o gamă largă de activități criminale. Starea de asediu îngreunează deplasarea pe timpul nopții.
Gangsterii ucraineni se feresc și de omologii lor ruși: „Un lucru este să fii considerat criminal; cu totul altceva care să fie considerat trădător”, spune Mark Galeotti, autorul cărții „The Vory: Russia’s Super Mafia”. Loialitatea față de Ucraina se referă la controlul riscurilor, precum și la patriotism. „Dacă am fi anexați Rusia, mulți dintre tipii aflați în închisoare ar putea fi transferați la o distanță mare”, explică un gangster. „Gardienii ruși sunt nemiloși. Nici unul dintre noi nu are nevoie de asta. Așa că vom face treaba murdară pentru Ucraina”.
Efectele secundare sunt resimțite la nivel global, deoarece rețelele de contrabandă sunt reconfigurate pentru a ocoli Ucraina. Oficialii vamali turci spun că peste granița cu Iranul crueg mai multă heroină și metamfetamină. Vameșii lituanieni au înregistrat o creștere de patru ori, an la an, a volumelor de tutun ilicit în primul trimestru al anului 2022. Oficialii estonieni care lucrează cu Europol, agenția de poliție a UE, au capturat anul trecut 3,5 tone de cocaină din America Latină, în portul Muuga, în valoare de aproximativ jumătate de miliard de euro. Blocarea porturilor Ucrainei la Marea Neagră și controalele sporite în Europa de Vest ar putea explica, de asemenea, capturile mari recente din Rusia. Pe 10 aprilie, autoritățile au confiscat aproape 700 de kilograme de cocaină la Moscova. Șmecherii ruși de lângă granița cu Belarus, cândva marginali, profită de pe urma introducerii ilegale de bunuri de lux în Rusia, în special de genți de designer.
Războiul a însemnat și noi oportunități de termen scurt pentru gangsterii din Ucraina. Unul este traficul de persoane. ONU estimează că aproximativ 5 milioane de refugiați ucraineni se află în „protecție temporară” în Europa, iar modelarea sa statistică a tendințelor istorice sugerează că probabil 100.000 ar putea deveni victime ale traficului de persoane. Există, de asemenea, o piață de scoatere ilegală de conscriși din Ucraina. Uneori, acest lucru poate fi la fel de simplu ca a-i strecura pe lângă controlul pașapoartelor. Cel puțin 8.000 au fost prinși încercând să părăsească țara, majoritatea spre Moldova sau Polonia. Contrabandiştii ar percepe de la 5.000 EUR (5.500 USD) la 10.000 EUR. Totuși, până acum, amploarea traficului de persoane nu este atât de rea pe cât ar putea fi. „Are loc”, spune un înalt oficial Europol, „dar mult mai puțin decât ne așteptam”.
Impactul pe termen lung al războiului asupra criminalității din Rusia este probabil să fie malign. Statul a intensificat legăturile cu criminalii organizați care erau doar ocazional exploatați, potrivit domnului Galeotti. Mafioții ruși care operează în afara țării au fost obligați să-și depună o parte din profituri în așa-numitele „conturi negre” care pot fi accesate de spionii Rusiei pentru a-și acoperi costurile operaționale. Criminalii au fost recrutați pentru a acționa ca agenți de informații ai Kremlinului, în special pentru a ajuta la obținerea de semiconductori aflați sub embargo, atât de necesari pentru efortul de război. Sechestrarea de către Kremlin sau împuterniciții lui a firmelor deținute de Occident în Rusia va alimenta o nouă eră a clientelismului, în timp ce imperativul de a masca tranzacțiile transfrontaliere sau de a ocoli sistemul financiar occidental va reduce și mai mult transparența și responsabilitatea.
Pentru Ucraina însă, imaginea pe termen lung este mai puțin evidentă. Un conflict înghețat ar putea crea cu siguranță riscuri mari. Înainte de invazie, Ucraina avea undeva între 7 și 9 milioane de arme de foc legale. Și, probabil, tot atâtea ilicite. Țara este acum și mai plină de arme. Istoria sugerează că războaiele alimentează traficul de arme: armele din Iugoslavia sunt folosite în crime violente în toată Europa. Secretarul general al Interpol, Jürgen Stock, a avertizat că ar putea exista o creștere a traficului de arme de calibru mic. Până acum, însă, e de bine. „Nu vedem un trafic de arme pe o bază sistematică sau organizată”, spune oficialul Europol.
Producția internă de droguri ar putea crește din nou. Guvernul Americii a raportat recent creșterea rețelelor mai distribuite de laboratoare de medicamente mai mici în Ucraina, care folosesc internetul pentru vânzări și sistemul poștal pentru livrare. Cel mai mare risc dintre toate decurge din procesul de reconstrucție. Luna trecută, Banca Mondială a estimat costul reconstrucției Ucrainei la 411 miliarde de dolari, inclusiv 92 de miliarde de dolari pentru transport și 69 de miliarde de dolari pentru locuințe. Astfel de proiecte la scară largă ar putea fi ușor atacate de mafie, care manipulează sistemele de achiziții publice și sistemele de licitație pentru a avea acces la terenuri, subvenții și licențe.
Totuși, există o oportunitate de a face permanentă diminuarea crimei organizate în Ucraina. Efortul principal trebuie să vină din interiorul țării. Un proiect de lege din decembrie vizează reforma urbanismului: documentele guvernamentale aferente spun că industria construcțiilor este predispusă la „abuz de putere”, „corupție generală” și „evitare a pedepsei”. În ianuarie, Zelenski a concediat patru miniștri adjuncți și cinci guvernatori regionali pentru mită, potrivit Reuters. „Orice probleme interne care interferează cu statul sunt în curs de curățare”, a spus el.
Presiunea din afară poate ajuta: aceste fonduri de reconstrucție e probabil să vină în mare parte de la străini și să vină cu niște condiții. Eventuala aderare a Ucrainei la UE este încă la mulți ani distanță, dar procesul de convergență cu normele UE reprezintă o pârghie pentru combaterea crimei organizate. Țara a primit statutul de candidat în iunie anul trecut.
Este un truism printre cei care studiază crima organizată din întreaga lume că războiul și dislocarea socială generează oportunități pentru gangsteri și colaboratorii lor cu gulere albe. Cu toate acestea, există elemente neobișnuite ale experienței Ucrainei care ar putea permite un rezultat diferit. Războiul a rupt arterele fizice și sociale vechi de zeci de ani dintre țară și rețelele criminale ale Rusiei, posibil pentru anii următori. Acesta a oferit statului ucrainean o legitimitate publică suplimentară pentru a combate oligarhia și ar putea crește participarea occidentală la economie și controlul asupra acesteia. Nimeni cu capul pe umeri nu crede că contrabanda din Odesa va fi retrogradată într-un muzeu. Dar există o șansă ca, în sfârșit, Ucraina să nu mai fie paradisul gangsterilor. >>
