Cu ajutorul măsurilor de urgență, autoritățile ruse au reușit să coboare cursul de schimb sub 100 de ruble pentru un dolar. Chiar și așa, este probabilă o nouă scădere a rublei, fiind vorba doar o chestiune de timp. Economia rusă este extrem de dezechilibrată din cauza războiului: în bugetul federal, cheltuielile pentru apărare au atins deja 37%, iar până la sfârșitul anului ar putea crește spre 45%. Nova Gazeta Europa explică în ce fel bula cheltuielilor militare trage în jos rubla și creează probleme cumulate pentru întreaga economie – aproape ca în scenariul sovietic.
Fiecare a treilea rublă merge la război. Reuters a raportat recent că în primele șase luni ale anului 2023, din bugetul federal au fost cheltuite 5,5 trilioane de ruble pentru „națoborona” (apărare națională). Asta reprezintă o creștere de 75% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 600 de miliarde peste cât fusese planificat pentru întregul an 2023, la capitolul apărare. În special, s-au dublat cheltuielile cu salariile militarilor, ajungând la 1 trilion de ruble.
Publicația Agentsvo face în acest sens trimitere la un document secret, altfel nu s-ar fi putut obține această informație, având în vedere că datele privind cheltuielile operative ale bugetului nu mai sunt publice.
În bugetul federal, ponderea cheltuielilor pentru apărare națională, pe anul în curs, a ajuns deja la 37%, față de 26% în aceeași perioadă a anului precedent. Conform documentului, până la sfârșitul anului cheltuielile în această categorie vor ajunge la 9,7 trilioane de ruble. Adică de aproape de două ori mai mult decât fusese prevăzut la adoptarea bugetului, la sfârșitul anului 2022.
În primul semestru al anului 2023, cheltuielile totale ale bugetului au crescut la aproape 15 trilioane de ruble. Comparativ cu anul precedent, este o creștere cu 2,5 trilioane de ruble, aproximativ aceeași sumă cu cea a cheltuielilor pentru apărare. Acest lucru înseamnă că cheltuielile suplimentare au fost îndreptate practic în întregime către război, remarcă economistul Boris Grozovski, pentru Novaia Gazeta Europa.
„Probabil că, în paralel cu creșterea cheltuielilor militare, guvernul reduce finanțarea în sectoarele non-militare. Acesta este motivul pentru care publicarea statisticilor bugetare a fost oprită complet”, afirmă Grozovski.
Apărarea națională nu este singura categorie din buget prin care se finanțează războiul, fie direct, fie indirect. Grozovski consideră că trebuie adăugate și toate celelalte cheltuieli secrete din buget.
În primul rând, statul justifică secretizarea acestor cheltuieli prin legătura cu apărarea și securitatea. În al doilea rând, conform clasificărilor internaționale, astfel de cheltuieli sunt, de asemenea, considerate cheltuieli militare. Prin această metodologie, la cheltuielile din categoria „națoborona” trebuie adăugate încă 2,9 trilioane de ruble, sub forma de cheltuieli secrete din alte capitole. Dacă luăm în considerare prognoza de 9,7 trilioane de ruble pentru cheltuielile directe de apărare, atunci, cu toate categoriile secrete incluse, cheltuielile militare pot ajunge, la sfârșitul anului, la un total de aproape 13 trilioane de ruble.
Acest lucru reprezintă aproximativ 45% din cheltuielile planificate ale bugetului și aproximativ 40% din prognozele economiștilor.
De asemenea, acesta reprezintă aproximativ 8% din Produsul Intern Brut (PIB) al Rusiei. În Uniunea Sovietică, nivelul oficial al cheltuielilor cu apărarea a fost de 15%, dar în realitate acest indicator ajungea la 30-40% din PIB, remarcă și economistul Konstantin Sonin, de la Universitatea din Chicago. Cu toate acestea, din cauza caracterului planificat al economiei sovietice, cifrele trebuie comparate cu prudență.
Pe fondul creșterii cheltuielilor militare, scade finanțarea altor capitole din buget. La sfârșitul anului trecut, guvernul a prevăzut în buget reducerea cheltuielilor pentru combaterea bolilor cardiovasculare (-35%) și a cancerului (-19%). De asemenea, au fost reduse cheltuielile cu modernizarea clinicilor și a infrastructurii spitalicești. Cea mai mare reducere în termeni financiar a fost aplicată la capitolul „economie națională” – de la 4,4 trilioane în 2021, la 3,5 trilioane în 2023. Cheltuielile cu ajutoare sociale și pensii nu au fost reduse atunci.
Din cauza secretizării statisticilor, este cu adevărat dificil de aflat cât se cheltuiește în prezent la capitolele non-militare ale bugetului.
Deficit de încredere
Conform profesorului Konstantin Sonin, creșterea constantă a cheltuielilor militare exercită cea mai mare presiune asupra rublei și o conduce către depreciere. Problema constă în faptul că sume record sunt cheltuite în zadar și conduc la un deficit bugetar, explică economista Tatiana Mihailova, de la Universitatea din Pennsylvania.
Astfel,la capătul primelor șapte luni, deficitul a atins 2,7 trilioane de ruble, în timp ce planul pentru întregul an era de 2,9 trilioane. Ministerul Finanțelor acoperă deficitul în proporții egale folosind Fondul de Stabilitate Națională (FSN) și obligațiunile federal de credit (OFC). Acestea din urmă sunt achiziționate în principal de băncile rusești, cele mai mari dintre acestea fiind și cele deținute de stat.
Militarizarea economiei și creșterea deficitului bugetar conduc la faptul că majoritatea oamenilor nu au încredere în perspectivele economiei și ale rublei, susține Mihailova. Un semn al acestui lucru este creșterea ratelor la OFC, ceea ce înseamnă o majorare a datoriei pentru stat.
Dacă într-o situație normală, statul se împrumută activ, atunci banii, într-un fel sau altul, sunt utilizați pentru dezvoltare, ceea ajută în cele din urmă la rambursarea datoriei, explică Mihailova. În prezent, însă, Rusia cheltuiește trilioane pe război, pierde populație din cauza emigrației și a pierderilor înregistrate pe front. Cu astfel de perspective, creditorii guvernului se tem că statul nu va reuși să se plătească integral. Acest lucru exercită presiune și asupra rublei.
„Mai târziu, la un moment dat, statul trebuie să-și ramburseze aceste datorii. Pentru asta se pot reduce cheltuielile de război și se pot oferi bani și cetățenilor. Dar de obicei, acest lucru nu se întâmplă. Dimpotrivă, statul pur și simplu tipărește bani”, spune economistul.
Emisiunea de bani duce la inflație și, în mod efectiv, la scăderea valorii datoriei. Cu alte cuvinte, creditorii vor primi suma promisă, dar aceasta va valora mult mai puțin decât era planificat.
În prezent, autoritățile reușesc să mențină cursul sub 100 de ruble pentru un dolar, dar măsurile de urgență, cum ar fi creșterea ratei dobânzii și presiunea asupra exportatorilor de a vinde valută pot doar amâna creșterea dolarului peste această barieră psihologică. Potrivit lui Mihailova, știrile cheie pentru piață vin de pe front: dacă războiul va lua sfârșit într-un viitor apropiat sau dacă va câștiga teren prin noi mobilizări și creșterea cheltuielilor.
„Tinerii și bogații patrioți”
Cheltuielile militare uriașe, la prima vedere, au un impact pozitiv asupra economiei ruse.
Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 1,4% în primul semestru în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut și cu 4,6% în al doilea trimestru.
În ansamblu, industria demonstrează, de asemenea, rezultate bune. Conform datelor furnizate de Rosstat, creșterea a fost de 2,6% în șapte luni, iar în luna iulie a fost de 4,9%.
Totuși, în spatele acestor cifre de succes se ascunde o transformare structurală a economiei. Cu alte cuvinte, economia civilă este înlocuită de cea militară.
În sectorul industrial, tendința ivită la începutul războiului continuă. Ratele de creștere ridicate (25-35%) sunt înregistrate în domenii care produc bunuri militare, cum ar fi produsele metalice finite, vehiculele de transport, computerele și optică. Sectoarele civile se redresează după o scădere abruptă anul trecut, dar încă se află pe teritoriu negativ. În unele cazuri, a început chiar o descreștere, cum ar fi în producția de medicamente.
Pentru a înlocui sectoarele civile cu cele militare și pentru a răspunde rapid la mobilizare, piața muncii a reacționat rapid. Conform datelor Rosstat, numărul persoanelor angajate în apărare și administrație publică a crescut cu 400.000 de persoane până la sfârșitul anului 2022. În același timp, sectorul comerțului cu amănuntul, industria prelucrătoare, construcțiile și sectorul educațional au pierdut între 100.000 și 300.000 de persoane în aceeași perioadă.
Migrația forței de muncă, mobilizarea, recrutarea voluntarilor și problemele cronice de demografie au accentuat problema deficitului de personal la maximum. Rata șomajului a atins un nivel record de 3%, ceea ce este mai degrabă un semn negativ decât pozitiv. În acest context, salariile au crescut cu 16%, conform celor mai recente date. Acest lucru a stimulat cererea de consum, inclusiv pentru bunuri importate. La rândul său, acest lucru a devenit unul dintre factorii care au slăbit rubla.
Deoarece statul găsește în prezent cu succes fonduri pentru recompensarea persoanelor implicate în război, au apărut discuții cu privire la beneficiarii acestei situații. Economistul Dmitri Belousov, fratele prim-vicepremierului Andrei Belousov, a enunțat teoria că în țară se formează un nou grup social, cel al „bărbaților tineri, bogați și patrioți”, care au fost în război și au primit plăți semnificative de la stat. El consideră că aceștia ar putea deveni investitori importanți în sectoarele avansate.
Infuzia de bani mulți în război susține indirect unele alte sectoare ale economiei, dar este un efect temporar.
„Acest stimulent nu contribuie la dezvoltare pe termen lung și va dispărea atunci când banii se vor termina sau când războiul se va încheia”, spune Mihailova.
În opinia ei, sectoarele legate de război vor cădea cel puțin la nivelul antebelic. Experiența întreprinderilor sovietice arată că este practic imposibil să se transfere industria militară pe zona civilă, remarcă ea.
Economistul Konstantin Sonin, bazându-se pe experiența sovietică, consideră că după război mulți angajați din industria militară vor trebui să-și caute noi locuri de muncă. „La fel cum Uniunea Sovietică nu a putut supraviețui fără a trimite milioane de specialiști înalt calificați pe piața muncii, tot așa nici Rusia nu va putea supraviețui”, a scris el.
Reducerea sectorului militar va afecta direct 2-3 milioane de lucrători, estimează și economistul Vladislav Inozemțev, intervievat de Novaia Gazeta.
În opinia sa, acest lucru va duce la o scădere a veniturilor populației cu aproximativ 2-3%, în medie, timp de aproximativ trei ani.
Totuși, nu este posibil să se facă prognoze despre ceea ce se va întâmpla după încheierea războiului, consideră analistul economic Boris Grozovski: „Nu știm deloc când, cum și din ce motive se va reduce finanțarea sectorului militar și a industriei de apărare. Va avea loc această reducere într-o situație de criză bugetară, în urma unei înfrângeri în război sau din alt motiv?”
În orice caz, cheltuielile militare ale bugetului sunt mult mai puțin eficiente decât celelalte cheltuieli și nu contribuie la creșterea bunăstării, observă Grozovski. Acest aspect a fost confirmat de cercetările care au analizat experiența diferitelor țări: cheltuielile militare mari reduc în cele din urmă potențialul de creștere al PIB-ului, deoarece producția militară nu este utilizată în economie, spre deosebire de mașini și echipamente de transport. Singura modalitate de a compensa cheltuielile este prin transferarea în sectorul civil a produselor dezvoltate.
În condițiile unui război prelungit și sângeros, lipsa beneficiilor pe termen lung din industria de apărare devine și mai evidentă: statul cheltuie bani nu numai pentru armamentul care este păstrat pentru orice eventualitate, ci și pentru a compensa pierderile mari și în creștere constantă.
