Fundațiile susținute de guvernul rus au organizat evenimente pentru a promova rapoarte care neagă genocidul de la Srebrenica, din 1995, deoarece Moscova încearcă să exploateze diviziunile din Bosnia și Herțegovina și să-și sporească influența în rândul sârbilor din țară, arată o investigație BIRN, publicată pe Balkan Insight.
<< Adresându-se reprezentanților institutelor și fundațiilor ruse, la un eveniment desfășurat la Moscova, la mijlocul lunii septembrie, șeful unei comisii privind Srebrenica înființată, de entitatea bosniacă dominată de sârbi, Republica Srpska, a declarat că în iulie 1995 nu a existat niciun genocid al bosniacilor.
Vorbind printr-un link video cu Moscova, istoricul israelian Gideon Greif – a cărui comisie a elaborat un raport despre Srebrenica, pentru autoritățile Republicii Srpska, la începutul acestui an, care exonera forțele sârbe bosniace de genocid – a respins verdictele pronunțate de curțile internaționale.
„Concluziile Tribunalului [de la Haga] cu privire la genocid nu vor rezista testului timpului, deoarece comisia [Republika Srpska] este convinsă că crimele din Srebrenica nu pot fi considerate genocid”, a susținut Greif în discursul său, care a fost difuzat online. El a arătat și că termenul genocid „și-ar pierde sensul” dacă ar fi aplicat la Srebrenica.
La câteva săptămâni după acea întrunire, la începutul lunii octombrie, a avut loc o altă conferință, la Moscova, concentrându-se pe activitatea comisiei de la Srebrenica, condusă de Greif, și pe o altă comisie care a fost înființată de guvernul Republicii Srpska pentru a examina crimele de război împotriva sârbilor din Saraievo.
Cele două evenimente au fost organizate de Institutul Internațional de Dezvoltare a Cooperării Științifice, MIRNaS, organizație fondată de diverse universități rusești, printre care și prestigioasa Universitate de Stat din Moscova; organizația implică numeroși cercetători și profesori la instituțiile de învățământ superior rusești.
Leonid Dracevski, directorul executiv al Fondului Gorceakov, care a susținut evenimentul, a declarat, în discursul său introductiv, că discuția a fost „de mare importanță” în înțelegerea istoriei ultimelor trei decenii.
Dracevski a adăugat că a fost dificil să poarte un dialog despre evenimentele din istoria modernă, având în vedere că participanții sunt încă în viață și fiecare are propria viziune asupra celor întâmplate. Dar anumite puncte de vedere nu au fost reprezentate – familiile victimelor războiului bosniac nu au fost nici invitate la aceste conferințe și nici nu au fost solicitate să ia parte în comisiile Republicii Srpska ale căror rapoarte au fost discutate la Moscova.
„Au mers până la a șterge orice urmă a existenței noastre, iar acum discută dacă a fost sau nu genocid”, a declarat Nura Begovic, șef adjunct al Asociației Femeilor din Srebrenica. „Acești oameni nu au suflet. Este rușinos să vezi cine susține astfel de comisii, întâlniri și lobby”.
Statul rus susține financiar întâlniri precum cele recente de la Moscova, prin organizații precum Fondul Gorchakov.
Președintele consiliului de administrație al Fondului Gorchakov este ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, iar analiștii spun că evenimentele pe care le susține sunt un exemplu de eforturi de „soft power” rusesc, deoarece Moscova încearcă să-și promoveze interesele strategice în Balcani.
Fondul a fost înființat în 2010 printr-un decret emis de președintele rus, potrivit site-ului său, iar misiunea sa este de a „sprijini crearea unui climat public, politic și de afaceri favorabil Rusiei, în străinătate”.
Site-ul său web explică faptul că oferă sprijin financiar și organizațional „organizațiilor naționale interesate, care depun propuneri de inițiativă, care respectă obiectivele statutare ale Fondului”. De asemenea, „oferă asistență în crearea unei opinii publice favorabile a Rusiei în străinătate”.
Eforturi de revizuire a istoriei
Sead Turcalo, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din Saraievo, a declarat că Rusia a înființat o serie de instituții guvernamentale în ultimul deceniu, care au ca scop proiectarea obiectivelor de soft power ale Moscovei.
„Având în vedere că [Fondul Gorchakov] este un braț oficial al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, acestea sunt pozițiile oficiale ale statului”, a spus Turcalo.
Fondul Gorchakov a fost înființat ca instrument de implementare a obiectivelor Consiliului Rusiei pentru Afaceri Internaționale, un think-tank înființat printr-un decret prezidențial rus, în 2010, care a participat la organizarea evenimentului de la Srebrenica.
„Decretul prezidențial prevedea că fondatorul era Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei, iar bugetul organizației va proveni de la bugetul de stat, din contribuții voluntare și donații, precum și din alte surse, în conformitate cu legislația rusă”, se arată într-un raport publicat de Centrul Wilfried Martens pentru Studii Europene, un think-tank înființat de Partidul Popular European, un grup politic de centru-dreapta din Parlamentul European.
Nici Consiliul pentru Afaceri Internaționale din Rusia și nici Institutul Internațional de Dezvoltare a Cooperării Științifice nu au răspuns întrebărilor adresate de BIRN.
O declarație emisă de Fondul Gorkachov, după evenimentul din septembrie, spunea că crimele comise la Srebrenica în timpul războiului au fost denaturate pentru a da vina numai pe sârbii bosniaci.
„Evenimentele din acei ani au fost distorsionate de mass-media și organizațiile neguvernamentale, care s-au concentrat exclusiv pe pierderile populației musulmane, neglijând poziția părții sârbe”, se arată în comunicat.
Acesta a adăugat că comisia Republicii Srpska condusă de Gideon Grief „a ajuns la concluzia că inițiatorii acestor crime teribile nu ar trebui să fie căutați de partea sârbă”.
Unul dintre vorbitorii la discuția de la Moscova a fost ex-ministrul iugoslav de externe, Vladislav Jovanovic, care a participat în numele Casei Ruse de la Belgrad, care promovează cultura și limba rusă în Serbia.
Jovanovic a promovat și raportul Republicii Srpska, spunând că acesta a fost elaborat de o comisie „formată din cei mai deștepți oameni dintr-o duzină de țări” și că „a ajuns la concluzia că la Srebrenica a fost comisă o crimă de război teribilă, dar nu s-a comis genocid”.
Cu toate acestea, avocații și experții în justiția de tranziție au criticat comisiile Republicii Srpska din Srebrenica și Saraievo, considerându-le încercări de revizuire a istoriei și albire a crimelor.
Srebrenica ca instrument politic
„Prezentarea rapoartelor despre Srebrenica și Saraievo, având în vedere că acestea sunt rapoarte revizioniste, poate fi privită ca parte a unei politici revizioniste mai ample a Rusiei și a aliaților săi din regiune și din interiorul Bosniei și Herțegovinei”, a argumentat Turcalo.
Sprijinul Rusiei pentru rapoartele Republicii Srpska, care au contribuit la continuarea diviziunilor etnice postbelice în Bosnia și Herțegovina, vine în momentul în care Moscova încearcă să-și sporească influența asupra sârbilor bosniaci.
Rusia încearcă să folosească disputele legate de războaiele din anii 1990 pentru a perpetua conflictele și a submina UE și NATO în Balcanii de Vest, a susținut analistul Dimitar Bechev, într-un raport publicat de Centrul de excelență al comunicațiilor strategice NATO, în 2019.
„Obiectivul principal al Rusiei în Balcanii de Vest nu este să revizuiască status quo-ul, ci să îl înghețe. Ar dori să împiedice extinderea NATO și să încetinească extinderea UE”, a scris Bechev.
Tensiunile au escaladat din iulie, când Înaltul Reprezentant, Valentin Inzko, oficialul internațional care supraveghează punerea în aplicare a acordului de pace care a pus capăt războiului din Bosnia, a impus modificări legale care incriminează negarea genocidului și crimelor de război.
Ca reacție, liderul politic sârb bosniac, Milorad Dodik, amenință că va scoate Republica Srpska din sistemul judiciar, armată și sistemul fiscal la nivel de stat – mișcări care au fost văzute ca precursoare ale secesiunii.
Analiștii Paul Stronski și Annie Himes au scris, într-un raport pentru Carnegie Endowment for International Peace, în 2019, că scopul operațiunilor de influență rusă este acela de a crea „circumscripții locale prietenoase cu Rusia și pârghii de influență care ar putea permite Moscovei să inhibe integrarea pe mai departe în economia occidentală, structuri politice sau de securitate”.
„Pentru a susține aceste eforturi, Rusia încearcă, de asemenea, să exacerbeze fisurile politice și sociale din mai multe țări balcanice”, au argumentat autorii.
Nathalie Vogel, cercetător la Centrul European de Valori pentru Politica de Securitate, o organizație cehă care urmărește activitățile Rusiei în Europa, prin intermediul platformei Kremlin Watch, a declarat pentru BIRN că crede că Fondul Gorchakov se folosește în prezent de criza din Balcani.
„Văd că dublează în Balcani exact ceea ce au făcut în Germania, acum câțiva ani. În Germania, au făcut echipă cu forumul ruso-german și au avut această mare întâlnire în care oameni din mass-media, foști diplomați, politicieni, oameni din diferite zone s-au adunat pentru a discuta despre cum, de exemplu, ar putea normaliza relațiile dintre Germania și Federația Rusă, după ceea ce se întâmplase în Ucraina”, a spus Vogel.
Rusia a anexat peninsula Crimeea, aparținând Ucrainei, în 2014 și a susținut o insurgență separatistă în regiunea Donbas, din est, care a dus la impunerea de sancțiuni UE împotriva Moscovei și la deteriorarea gravă a relațiilor acesteia din urmă cu Berlinul.
Turcalo a susținut că Fondul Gorchakov face parte dintr-o „întreagă rețea de organizații neguvernamentale” care se identifică ca grupuri ale societății civile, dar sunt legate de guvernul rus și promovează aceleași idei în Europa.
„Deci, ceea ce se discută la forumurile organizate de Fondul Gorceakov devine narațiunea oficială a întregii rețele de ONG-uri și astfel influența se înmulțește”, a spus el.
Moscova investește în destabilizarea regiunii, au scris Turcalo și Edina Becirevic într-un raport despre influența Rusiei în Bosnia și Herțegovina, publicat în 2020.
Aceștia au remarcat că prioritățile de finanțare ale Fondului Gorchakov sunt determinate de Ministerul de Externe al Rusiei și de moguli ruși, iar unul dintre obiectivele acestuia este să-și răspândească ideile printre tineri.
„În acest fel, pe măsură ce Rusia continuă să sprijine obiectivele secesioniştilor din Republica Srpska, ea caută, de asemenea, să atingă un public mai larg, oameni care ar putea simpatiza cu eforturile sale de a submina suveranitatea statului bosniac”, au avertizat ei. >>
China, în Balcani. Investiții, influență, controverse și costuri
