Google monitorizează mișcările persoanelor pe perioada pandemiei de coronavirus. Compania a publicat primul său raport, iar informațiile pe care le deține sunt atât de exacte încât, în România, de exemplu, situația este prezentată pe județe. În curând, Google va publica detalii cu privire la tiparele de călătorie în Regatul Unit și alte 130 de țări ale lumii, relatează BBC.
Google publică informațiile sub formă de statistică într-un format de tip regiune cu regiune. Google are în plan să actualizeze informația constant, însă a promis că va proteja confidențialitatea utilizatorilor săi.
Datele provin de la utilizatorii aplicațiilor Google, care au optat pentru opțiunea „Location History”, care oferă companiei date de mobilitate pentru a oferi servicii precum identificarea perioadelor aglomerate din magazine, de exemplu.
Relevanța statistică a raportului nu poate fi calculată. De altfel, chiar Google afirmă că rezultatele pot sau nu pot reprezenta mișcările reale ale unei populații.
Datele se vor baza pe informațiile obținute de aplicația Google Maps sau de alte servicii de localizare ale Google. În mod obișnuit, aceste informații sunt folosite pentru a dezvălui când diverse muzee, magazine sau alte facilități sunt cel mai aglomerate și pentru a trimite sugestii șoferilor pentru a le permite să evite traficul aglomerat.
În acest caz, informațiile vor fi compartimentate și comparate cu aceeași perioadă din anul precedent, pentru a vedea care sunt tiparele de călătorie în condițiile pandemiei. Google va monitoriza
- Zonele comerciale și de recreație
- Supermarketuri și farmacii
- Parcuri, plaje sau mall-uri
- Stații de transport public în comun, inclusiv tren
- Clădiri de birouri și alte zone de lucru
- Zone rezidențiale
Compania speră că aceste informații să poată fi folosite de responsabili cu sănătatea publică și alte autorități pentru ca ei să gestioneze mai bine criza.
Google a precizat că a anonimizat toată informația și a inclus și date generate aleatoriu pentru a proteja istoricul călătoriei indivizilor. Posesorii de dispozitive pot, de asemenea, să nu furnizeze informațiile legate de călătoriile lor către aplicație.
„Aceste informații ar putea părea înspăimântătoare pentru cei care nu știu cât de multe date colectează Google cu privire la vieților lor”, a remarcat Rory Cellan-Jones, corespondent la BBC. „Ne va arăta și cât de bine funcționează carantina generalizată sau cât de bine funcționa în urmă cu 48 de ore față de momentul prezent”, a completat el.
Primul raport compară informațiile obținute în data de 29 martie cu mediana perioadei dintre 3 ianuarie și 6 februarie.
*Supravegherea în masă a oamenilor
În explicațiile atașate de Google la raportul de mobilitate, compania afirmă că în niciun moment nu sunt identificate persoanele și că prelucrarea datelor folosește tehnologia denumită „differential privacy”. Aceasta, conform Google, adaugă o cantitate de „zgomot de fond în datele prezentate” și garantează că „numărul total de vizitatori nu este dezvăluit niciodată”. În prezent, opt mari operatori de telefonie mobilă – printre care Vodafone, Orange și Telekom – au semnat un acord cu Comisia Europeană pentru a furniza date de geolocație ale utilizatorilor de telefoane mobile direct din rețeaua celulară. Îngrijorările privind utilizarea tehnologiei de către guverne pentru monitorizarea celor aflați în carantină și pentru urmărirea infecțiilor s-au intensificat în ultimele săptămâni, în legătură cu posibile încălcări de confidențialitate, unele crescând spectrul supravegherii de către stat a cetățenilor săi.
În Uniunea Europeană, cu cel mai strict regim de confidențialitate din lume , liderii au făcut pasul fără precedent de a cere companiilor de telecomunicații să predea datele de pe telefonul mobil, astfel încât să poată urmări mișcările populației și să încerce să oprească răspândirea noului coronavirus.
Comisia Europeană a mers mai departe, solicitând centralizarea tuturor acestor date pentru a accelera prevenirea pe întregul spațiu european, scrie Politico. Dar epidemiologii susțin că astfel de eforturi sunt doar un prim pas: pentru a fi pe deplin eficienți, unii spun că UE va trebui să urmeze exemplul Coreei de Sud și al Chinei și să facă în așa fel încât persoanele infectate să descarce o aplicație care ar dezvălui exact unde merg și cu cine se întâlnesc.
„Ar fi mult mai eficient pentru a opri răspândirea coronavirusului dacă toată lumea ar avea aceeași aplicație”, spune Sune Lehmann Jørgensen, profesor la Universitatea Tehnică din Danemarca, care sfătuiește guvernul cu privire la cea mai bună metodă de urmărire a coronavirusul. „Dar nu ar trebui să instituim doar supravegherea globală. În 11 septembrie atacurile ne-au arătat că, în timp de criză, putem diminua drepturile oamenilor. „
Cu doar câteva săptămâni în urmă, când pandemia era încă o teamă îndepărtată, avocații confidențialității s-au arătat oripilați de un clip al poliției chineze care a ordonat unei femei în vârstă să se întoarcă acasă prin intermediul difuzorului montat pe drone, ca exemplu de tactici ale Big Brother. Acum, dronele sunt dislocate în Bruxelles, inima capitalei instituționale a Europei, pentru a aplica regulile de distanțare socială, iar ordinele de ședere la domiciliu sunt transmise pe străzile orașelor germane. Viteza cu care aceste soluții nu au fost doar lansate, ci și în mare parte acceptate de populațiile anxioase îi determină pe critici să avertizeze asupra unui pericol pentru democrație. În Israel, guvernul a aprobat săptămâna trecută noi puteri de supraveghere de urgență care permit autorităților să aplice ordinele de carantină și să avertizeze oamenii despre întâlnirile potențial infecțioase.
*România – scăderi masive de deplasare
În România, raportul Google arată scăderi masive ale frecvenței cu care oamenii s-au deplasat în zone altele decât cele rezidențiale. Astfel, la nivel național:
- Zonele comerciale și de recreere – o scădere de 81% a mobilității persoanelor în această zonă
- Supermarketuri și farmacii – o scădere de 53% a mobilității persoanelor în această zonă
- Parcuri, plaje sau mall-uri – o scădere de 60% a mobilității persoanelor în această zonă
- Stații de transport public în comun, inclusiv tren – o scădere de 72% a mobilității persoanelor în această zonă
- Clădiri de birouri și alte zone de lucru – o scădere de 39% a mobilității persoanelor în această zonă
- Zone rezidențiale – o creștere de 15% a mobilității persoanelor în această zonă
În București:
- Zonele comerciale și de recreație – o scădere de 85% a mobilității persoanelor în această zonă
- Supermarketuri și farmacii – o scădere de 50% a mobilității persoanelor în această zonă
- Parcuri, plaje sau mall-uri – o scădere de 86% a mobilității persoanelor în această zonă
- Stații de transport public în comun, inclusiv tren – o scădere de 74% a mobilității persoanelor în această zonă
- Clădiri de birouri și alte zone de lucru – o scădere de 45% a mobilității persoanelor în această zonă
- Zone rezidențiale – o creștere de 18% a mobilității persoanelor în această zonă
