Stephen Whiting, generalul aflat la comandă, oferă o privire asupra unui viitor apropiat, notează The Economist.
<< Spre sfârșitul anului trecut, o pereche de sateliți militari — unul american și celălalt francez — s-au pregătit pentru un delicat „menuet” orbital. Urmau să desfășoare o așa-numită operațiune de întâlnire și proximitate (Rendezvous and Proximity Operation – RPO), în cadrul căreia unul sau mai mulți sateliți se apropie de altul pentru a-l inspecta sau manipula, în apropierea unui satelit inamic. Nu au precizat care anume, dar nu e greu de ghicit. „Francezii au vorbit de-a lungul anilor despre manevrele rusești în apropierea sateliților lor”, spune generalul Stephen Whiting, vorbind de la sediul Comandamentului Spațial al SUA, din Colorado Springs. „Așa că… am demonstrat că putem manevra sateliți atât unii lângă alții, cât și lângă sateliți ai altor țări, într-un mod care transmite capacitatea noastră de a opera eficient împreună.”
Generalul spune că exercițiul a avut un asemenea succes, încât există planuri de a-l repeta mai târziu în acest an. Este un moment de referință: prima dată când America a desfășurat un RPO de acest tip cu o țară din afara alianței Five Eyes, pactul de spionaj ai cărui membri colaborează strâns în spațiu, și prima dată când o astfel de operațiune a fost planificată special, și nu făcută ca reacție la un eveniment. Ea reflectă, de asemenea, noua abordare mai fermă a Americii față de spațiu. Comandamentul Spațial a fost reînființat în 2019, în timpul primului mandat al lui Donald Trump. În ultimii ani, acesta s-a concentrat pe construirea infrastructurii și dezvoltarea personalului. Acum, este pregătit. „Avem acum un comandament de luptă axat pe războiul în spațiu”, spune generalul Whiting.
Impulsul pentru aceasta vine din două motive. Primul este faptul că dependența forțelor armate americane de sateliți „a crescut exponențial”, spune un oficial, făcând aluzie la atacul Americii asupra Iranului din iunie. „Majoritatea acelei operațiuni a fost posibilă datorită capabilităților spațiale”. Celălalt motiv este percepția guvernului că amenințarea s-a schimbat. Din 2015, activitatea Chinei în ceea ce privește lansarea de sateliți a crescut de opt ori, afirmă același oficial. Armata Populară de Eliberare a Chinei a devenit mult mai capabilă să opereze în spațiu, inclusiv în război electronic orbital, iar China a depășit Rusia în acest domeniu, adaugă el. China, Rusia și India au testat arme antisatelit distructive în 2007, 2021 și, respectiv, 2022. America acuză, de asemenea, Rusia că dezvoltă o armă nucleară orbitală care ar putea distruge simultan mii de sateliți din orbita joasă a Pământului (LEO).
Cu doar câțiva ani în urmă, Comandamentul Spațial era reticent să vorbească despre capabilitățile sale ofensive. Acum, îmbrățișează această idee. „A venit momentul să spunem clar că avem nevoie de ‘space fires’ (atacuri spațiale) și de sisteme de armament. Avem nevoie de interceptoare orbitale”, a declarat generalul Stephen Whiting, în aprilie. „Și cum le numim? Le numim arme”. El face referire la planul Golden Dome al lui Donald Trump pentru un scut antirachetă, care include interceptoare spațiale menite să distrugă rachetele inamice. În teorie, aceste arme ar putea viza și sateliții inamici. „Spațiu contra spațiu, spațiu contra sol, sol contra spațiu” — toate acestea ar juca un rol în atingerea letalității necesare pentru a asigura descurajarea, afirmă un oficial.
Și aliații Americii au devenit mai deschiși în această privință. Într-o revizuire a apărării publicată anul acesta, Marea Britanie a anunțat pentru prima dată că va dezvolta arme antisatelit, care vor fi desfășurate atât de pe Pământ, cât și în orbită. America conduce un club restrâns, dar unit, de aliați cu capabilități spațiale. În cadrul Operațiunii Olympic Defender, Comandamentul Spațial colaborează cu șase țări — Australia, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania și Noua Zeelandă — pentru a „descuraja actele ostile în spațiu”. În luna aprilie, inițiativa a atins „capacitatea operațională inițială”, toate cele șapte țări semnând un plan comun de campanie, ale cărui detalii urmează să fie finalizate în această vară.
Comandamentul Spațial se gândește, de asemenea, la cerințele tactice ale războiului.
Deși „totul în spațiu este în mișcare”, spune generalul Whiting, America și-a considerat sateliții drept „fortărețe individuale” care stau într-un singur loc. Asta deoarece mișcarea unui satelit consumă combustibil, ceea ce poate scurta durata lui de viață. Există trei soluții pentru asta, spune el. Una este ca sateliții să transporte mai mult combustibil. Alta este realimentarea în orbită — ceva ce China a demonstrat în iunie. „Asta le-ar putea oferi un avantaj militar”, spune el, „…așa că avem nevoie de această capacitate.”
A treia abordare este operarea unui număr atât de mare de sateliți, încât fiecare să poată fi considerat de înlocuit. Oficialii americani vorbesc de ani de zile despre astfel de constelații „proliferate” în orbita joasă a Pământului (LEO) — gândiți-vă la Starlink de la SpaceX. Acum, ele sunt în construcție. Biroul Național de Recunoaștere al Americii, care administrează sateliții secreți de spionaj, a lansat peste 200 din 2023 încoace, cu 12 lansări programate doar pentru acest an. Se zvonește, de asemenea, că SpaceX este favorit pentru a construi o constelație de 450 de sateliți, care va transmite în cele din urmă date despre urmărirea rachetelor și alte informații, de la senzori către interceptoare și arme.
O a patra metodă ar putea fi adăugată la această listă: creșterea inteligenței sateliților.
Generalul Whiting spune că și-ar dori foarte mult să aibă inteligență artificială la bordul sateliților, care să le permită să detecteze obiecte „nefaste” aflate în apropiere și să se retragă automat, fără intervenție umană. În timp, sugerează Christopher Huynh, maior în Forțele Spațiale ale SUA, sateliții dotați cu AI ar putea zbura în formație strânsă, ceea ce înseamnă că ar putea acționa ca sateliți apărători pentru protejarea activelor de mare valoare aflate pe orbită.
Deocamdată, inteligența artificială se află în mare parte la sol. În ultimele luni, spune generalul Whiting, echipa sa a construit un model lingvistic de mari dimensiuni, antrenat pe toate datele de planificare și amenințări ale comandamentului. Ofițerii pot adresa întrebări către „SpaceBot”, fie pentru a acoperi lacune în cunoștințe, fie pentru a primi sugestii despre cum să reacționeze la un atac — real sau imaginar — în spațiu. „Ce ar fi necesitat înainte zece oameni și cinci ore de muncă”, afirmă el, „poate fi acum realizat cu viteza unei mașini — o adevărată realizare a erei spațiale.” >>
