Guvernul ceh li se va alătura celorlalte țări din Europa în curs de dezvoltare în a pune mai mulți bani în mâinile săracilor și bătrânilor, încercând concomitent și să conserve unul dintre cele mai scăzute niveluri ale datoriei de pe continent.
Cabinetul premierului Andrej Babis a aprobat luni un proiect de buget care mărește cheltuielile cu pensiile, salariile publice, drumurile și căile ferate. Dacă el contează pe faptul că expansiunea economică va continua să umple vistieria statului, vocile critice afirmă că încetinirea globală i-ar putea primejdui calculele.
Planul vine după măsuri adoptate de țări de la Marea Neagră până la cea Baltică, Polonia a anunțând un plan de cheltuieli de 10 miliarde de dolari înaintea alegerilor de luna viitoare. Partidul de guvernare din România a mărit în mod repetat pensiile și salariile din sectorul de stat, în ciuda criticilor UE.
Planul ceh, neaprobat încă de parlament, include cheltuieli suplimentare de 113 miliarde de coroane (4,8 miliarde dolari), menținând o limită a deficitului de 40 de miliarde de coroane. Cea mai mare mărire va fi la pensii, care vor crește cu 37 de miliarde de coroane la un total de 509 miliarde, aproximativ o treime din cheltuielile totale.
De când a preluat puterea în 2017, Babis s-a bucurat de o creștere economică care a dus șomajul la cea mai scăzută rată din UE și a adus încasări la buget peste așteptări. El a evidențiat drept una dintre cele mai mari realizări ale sale reducerea datoriei publice, care, la 33% din PIB, este a patra cea mai mică din UE.
Pentru a acoperi creșterea cheltuielilor, guvernul intenționează să introducă un impozit digital vizând giganți tehnologici globali precum Google. În loc să imite alte state est-europene care le-au trântit băncilor un impozit special, Babis încearcă să convingă creditorii să contribuie la un fond național de dezvoltare pentru finanțarea unor proiecte de investiții ale statului.
Ultima prognoză a ministerului finanțelor prevede o încetinire a creșterii PIB-ului în 2020 la 2,2% de la 2,4%, estimarea pentru acest an. Însă o potențială intensificare a războaielor comerciale globale sau un Brexit dezordonat ar putea duce la o încetinire mai pronunțată.
„Perspectiva pentru anul viitor prezintă multe riscuri, mai cu seamă în privința factorilor externi”, a declarat Jakub Seidler, economist șef la filiala ING Group NV din Praga. „Acest fapt ar trebui luat în considerare la pregătirea bugetului”.
Sursa: RADOR
