Deputaţi francezi de stânga cer Guvernului francez să-i acorde azil politic în Franţa lui Julian Assange

Deputaţi din coaliţia Nupes (stânga) au depus luni un proiect de rezoluţie în Adunarea Naţională, Camera inferioară a Parlamentului francez, prin care cer din nou Guvernului francez să-i acorde azil politic lui Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, încarcerat de patru ani la Londra, inculpat în Statele Unite cu privire la dezvăluirea unor arhive diplomatice şi militare americane, relatează AFP.

”Cerem de ani de zile să i se acorde azil politic şi nu se întâmplă, în continuare, nimic”, denunţă deputatul Arnaud Le Gall de la La France Insoumise (LFI), iniţaitorul acestui text, potrivit News.ro.

 

El a ales data la care Julian Assange împlineşte vârsta de 52 de ani pentru a prezenta presei un proiect de rezoluţie în acest sens.

Semnat, în acest stadiu, de aproximativ 60 de deputaţi din cele patru grupuri parlamentare care alcătuiesc Nupes – LFI, Partidul Socialist (PS), EELV (ecologişti) şi Partidul Comunist Francez (PCF) -, acest text simbolic denunţă o ”hărţuire judiciară nemiloasă” a lui Julian Assange.

”Franţa trebuie să-l primească, mai mult ca niciodată, pe Julian Assange”, scrie deputatul, care subliniază că WikiLeaks a ”permis dezvăluirea” faptului că mai mulţi preşedinţi francezi – Jacques Chirac, Nicolas Sarkozy şi François Hollande – au fost ascultaţi de către agenţia americană de spionaj NSA.

Însă acest proiect de rezoluţie nu a fost înscris pe ordinea de zi a Adunării în acest stadiu.

În februarie 2022, un text transpartizan destul de asemănător a fost respins cu 31 de voturi la 17.

Julian Assange – arestat de către poliţia britanică în 2019, după ce a stat închis timp de şapte ani în Ambasada Ecuadorului la Londra – este încarcerat de aproape patru ani în Închisoarea de maxină securitate Belmarsh, în estul Londrei.

Assange, cetăţean australian, este inculpat în Statele Unite cu privire la faptul că a publicat, începând din 2010, peste 700.000 de documente confidenţiale despre activităţi militare şi diplomatice americane, mai ales în Irak şi Afganistan.

El riscă zeci de ani de închisoare.

În iunie, în cursul unei manifestaţii la Londra, soţia sa, Stella Assange, avertiza că o extădare a soţului său în Statele Unite ar fi iminentă.

Susţinătorii săi îl prezintă ca pe un martir al libertăţii presei.